Citat:
În prealabil postat de cristiboss56
Apoi , dragă Culai m-am cutremurat de multe aspecte negative din Mănăstiri, unde există exploatare la maxim in stoarcerea de fonduri pentru Catedrală si "mofturile" Preafericitului .
Te rog sa ma crezi , ca rar am auzit cuvinte de laudă la adresa Preafericitului . Mohneste nemulțumirea, Culai  |
Probabil fiecare dintre noi are cel putin un motiv sa fie nemultumit de unii preainalti sau preasfintiti. Iar asta vorbind la foarte concret, daca imi amintesc de pozitia Patriarhiei fata de moschee, spre exemplu. Probabil fiecare dintre noi am fost dezamagiti de anumite decizii de mutare a unor preoti, dupa ce au gospodarit dumnezeieste o parohie plecata de la nivelul zero! Si totusi, acei preoti pe care enorisii ii considerau victime (care fusesera implicati din pacate in vreun scandal cu care nu aveau, practic, nicio legatura) si pentru care unii dintre ei ar fi spart multe geamuri la episcopie, s-au smerit, au facut ascultare si au cerut tuturor sa se supuna, spunand simplu: "Oameni buni, ramaneti buni! Cand deveniti rai cu altii, va razvratiti impotriva lui Dumnezeu si... imi faceti rau mie! Iar eu stiu sigur ca nu asta doriti!"
Poate am plans si eu, vazand specularea Harului Parintelui Ciprian Gradinaru, pe care l-am prins la Sihastria, inainte de venirea la Bucuresti... Am avut sansa sa-l privesc in ochi si dupa aceea, si am inteles mai bine ce inseamna ascultarea si jertfa!
Tu, Cristian... Nu e nimeni ca tine, pe forum. Sau macar... nu ar trebui sa fie! Sunt sute sau poate mii de mesaje duhovnicesti ale sfintilor parinti, postate de tine, frate! In toate se vorbeste de ascultare, smerenie si jertfa. Noi le citim pe majoritatea, si, poate si datorita tie, mai punem o piatra la temelia mantuirii. Tu, Cristian, uneori faci dovada unui "comert" cu cele sfinte, in schimbul mantuirii tale, nicidecum a insusirii celor spuse acolo. Pentru ca nu-ti inteleg zaduful si mocnirea, in sufletul tau inteleptit de binecuvantare si pace!
Am gasit zilele trecute un mesaj al fratelui Zaharia (care a facut demult dovada intelepciunii, retragandu-se din flecarelile de pe forum), si am inteles odata in plus ca Dumnezeu ne pune pe toti la incercare, dupa pozitia pe care noi insine o pretindem printre semeni. Cu cat tintim mai sus pe scara mantuirii, cu atat incercarile sunt mai grele!... Si, vai, Cristian, mi se pare ca ne rupem gatu' in fiecare zi, in ciuda parerilor noastre mult-ingaduitoare... Sunt ani multi de cand noi nu iesim din testul rabdarii, maniei, mandriei, neiertarii, ascultarii si supunerii. Maine daca ar fi sa ne spovedim, noi aceleasi pacate ducem in spate, poate putin "slefuite", la fel ca in mesajul de care aminteam!... Si nu e bine, frate. Nu e bine deloc! Cand auzim toaca sau clopotele, sa ne gandim ca sunt chemarea pentru noi insine, si abia mai apoi pentru altii care poate dorm, poate sunt plecati, poate sunt bolnavi... Pe mine ma cheama la ascultare, inainte de orice!!! Sunt un lucrator ca oricare altul, in via lui Dumnezeu, iar nemultumirea mea pentru lucrul si datoria altora, ma osandeste pe mine, si imi rapeste din timpul propriei lucrari, pentru ca, luat de "critica", randamentul meu, pentru care primesc plata, lasa mult de dorit!!!
In plus, ceea ce mi se pare de departe cel mai grav, amintirea unor duhovnici (cu nume si prenume) aici pe forum, cand habar nu avem cine citeste si ce consecinte poate trage bietul duhovnic, mi se pare o mare imprudenta... Eu ma indoiec ca duhovnicul meu ar fi de acord cu toate flecarelile mele de pe forum, dar cu atat mai putin sa se plieze pe atitudinea mea fata de ierarhie. Dar... chiar asa sa fie, asta ar ramane o taina doar de noi stiuta, si n-as risca pentru nimic in lume sa-i complic viata (duhovniceasca sau de familie)... Pentru ca il iubesc ca pe cea mai speciala persoana, aleasa de Dumnezeu sa ma tina de mana sa nu cad!
Iarta-ma, Cristian... Poate unii ne aplauda, dar nu-i problema noastra... Oricum... ne aplauda cand ne razvratim, nu cand aducem "sfaturi duhovnicesti", spre intelepciune! Oare asta nu ne da de gandit? Oare chiar nu se sesizeaza "trierea" oilor de capre? Incet-incet, cate unu', cate unu' suntem aruncati de vrajmas, dincolo de gard, si numai mila lui Dumnezeu ne mai aduce inapoi, nicidecum indemnul vrajmasului de a ne semeți si razvrati!