[ioan67]

În prealabil postat de AlinB

Lasa bre sufletu' psihologului ca in esenta ultime e altceva decat ce zice teologia crestina.

Până la "esenţa ultimă" psihologia şi Teologia fac casă foarte bună, sufletul fiind obiectul comun al preocupărilor lor. Iar esenţa aia de care zici nu e treaba psihologului, după cum ar fi trebuit să ştii. Şi iarăşi ar fi trebuit să ştii că preoţii buni sunt şi buni psihologi (reciproca nefiind valabilă).
În ce mă priveşte am comentat doar expresia colegului care zicea că ştiinţele nu cunosc deloc sufletul omenesc şi i-am arătat că de fapt unele ştiinţe îl cunosc destul de bine.

P.S. Ce înţelegi prin expresia "esenţa ultimă a sufletului"? Tradu-ne şi nouă, ca să ne luminăm un pic şi să verificăm de nu cumva psihologia şi Teologia se întâlnesc chiar şi în acest punct.