[cristiboss56]

Ioana : Fulgi de nea
Fulgi albi de nea
cad liniştit pe pământul
rece şi-amorţit.
Unul parcă s-a oprit;
uşor mi-a şoptit;
Gândeam cum pruncul Iisus
în lume a venit;
El s-a născut în ieslea rece,
cum ştim, nu-i o poveste,
în noapte de iarnă geroasă,
cu sufletul curat
ca fulgul de zăpadă,
arzând de dor ca focul
ce-n sobă încălzeşte,
şi blând şi iubitor,
căci mult El ne iubeşte.
În jur tutul e alb
şi înspre noapte
doar stele mai apar
şi luna blândă aşteaptă.
Natura parc-a adormit
un somn profund şi lin,
dar prin omătul fin se-aude
freamăt şi un clinchet divin.
Sunt copii colindători care
de gazde vesele-s primiţi,
Ei vin să le ureze
Belşug şi spor în toate
şi multă sănătate,
Să le aducă vestea
căci Domnul s-a născut,
din nou, în ieslea rece
şi-acum, ca la-nceput;
Ca să aducă bucurie
la case de creştini,
s-aducă har şi pace
şi dragoste în inimi.