Alin, pentru a intelege despre ce este vorba, sa apelam la exemple simple.
De exemplu, norii iau diferite forme pe cer. La un moment dat putem recunoaste anumite forme familiare, sa spunem conturul unei flori din vapori.
Sunt doua moduri in care o putem admira:
-cu si fara constientizarea ca in mod fundamental acolo nu se afla nicio floare din vapori.
-cu si fara constientizarea in momentul perceptiei ca "floarea" este o imputare a mintii proprii. Ca o floare din vapori "exista" prin proces de atribuire a unei identitati, care este pur si simplu mental. Un alt privitor de langa noi posibil sa nu o perceapa. Pentru el floarea de vapori este inexistenta.
Constientizarea inexistentei la nivel fundamental este un factor mental. Factor pentru ca participa la cunoasterea obiectului, este implicat in procesul cunoasterii.
Putem sa-i spunem factorul apofatic.
Ceilalti factori care sesizeaza particularitati ale fenomenului, care concura la discriminarea sa de celelalte fenomene sa le spunem factori catafatici.
Este gresit sa se afirme ca floarea de vapori nu exista cu desavarsire (extrema nihilista) dar este gresit sa se afirme ca floarea de vapori exista intrinsec (extrema reificarii).
Ceea ce sesizam in lumea sensibila este similar cu desfasurarea unui peisaj format din vapori, numai ca "particulele/pixelii" au alte proprietati.
De exemplu, vedem munti, ape, trupuri de oameni, animale, trupul propriu etc...
Factorul apofatic relaxeaza, factorii catafatici contribuie la stabilirea de relatii. Primul elibereaza, cei din urma dau sens existentei. Primul descopera un adevar cu privire la natura ultima, ceilalti factori induc extazul de a fi. Este o lucrare sinergica.
__________________
|