Citat:
În prealabil postat de simpllu
Această feciorie duhovnicească poate fi dobândită de toți, și de cei căsătoriți, și de cei necăsătoriți. (Părintele Sofronie Saharov)
|
Păi da. Asta e lucrarea dragostei.
Iubirea transformă pe om în feciorelnic. Chiar în copil inocent.
Iar unde nu e iubire, nici feciorie nu este.
Iubirea este un sentiment gingaș, limpede, subțire. E mai delicată ca razele lunii sau ca plasa de păianjen. Și totodată e rezistentă, puternică.
Dar pentru a ajunge la astfel de alcătuire fragilă și nepieritoare, multe sunt de lepădat. Fecioria se poate dobândi oricînd, prin lepădări succesive. De obicei acestea sunt dureroase.
P.S. Curios lucru, unele fete devin fecioare abia
după ce se căsătoresc... Prinse în taina iubirii, ele înfloresc feciorelnic și devin nespus de frumoase...:) Eu am cunoscut astfel de fete/femei în Biserică. M-am minunat și am înțeles încă o dată cât de mare și de lucrătoare e Taina Bisericii, a Vieții. Femeile care au învățat să iubească pe Hristos sunt fecioare nepieritoare. (Mă feresc să afirm că și bărbații care iubesc pe Hristos sunt fecioare ale Veșniciei, ca să nu mi se reproșeze iarăși că militez pentru drepturile homosexualilor.)