Parerea mea este ca toti oamenii pot face tranzitia asta si se face din momentul in care s-au lepadat de trup, este o proprietate a sufletului universala. Alta proprietate universala a sufletului este acea dragoste/iubire, care de fapt cred ca e asemanatoare cu acea stare permanenta ce reprezinta raiul. Toti oamenii pot sa iubeasca, astfel toti pot sa se mantuiasca. Trebuie sa existe ceva valabil pentru toata lumea, un consens, un fel de reguli generale dupa care sa iti traiesti viata, pentru a putea fi accesibil tuturor, din cauza asta s-a ajuns la religii, altfel fiecare isi face singur regulile, cum i-ar fi mai usor, preferabil si se ajunge la haos. Nu toti oamenii pot ajunge la acea maturitate psihica de aceea nu ar fi corect fata de ei, insa cu totii pot respecta anumite reguli si pot intelege ce e dragostea/iubirea. Apoi fiecare face alegeri cand e pus in anumite situatii, la sfarsit se pun toate in balanta si de aici vine si partea cu Judecatorul. Pentru ca trebuie sa ne castigam "locul" in rai, luptandu-ne in timpul vietii cu diferitele piedici/isipite si multe altele.
Din moment ce Dumnezeu Te-a creat are dreptul sa faca orice cu tine, dar dupa cum ai observat nu te condamna de la bun inceput ci iti da ocazia sa ii demonstrezi ca iti meriti "locul". Sa presupunem ca tu ai crea ceva, orice, nu ai tot dreptul asupra creatiei tale, de a o pastra sau de a o distruge? Mie mi se pare corect.
|