Prietenie și vrăjmășie
Omul nu poate urî niciodată un vrăjmaș neștiutor la fel cât un vrăjmaș imoral. Vrăjmașul din neștiință nu este niciodată atât de respingător ca vrăjmașul din răutate. Ne facem vrăjmași unui om atunci când îi cunoaștem însușirile rele, dar nu-i cunoaștem însușirile bune. Ajungem prietenii unui om când luăm seamă la însușirile lui bune, dar le întrevedem pe cele rele. Tăria prieteniei ori a vrăjmășiei noastre față de oameni nu ține, așadar, de ceilalți, ci de noi înșine, de cunoașterea și de pătrunderea noastră.
Când vom fi fericiți?
Dumnezeu îi va răsplăti pe cei credincioși Lui (adică pe cei asemănători Sieși) cu fericire – și nu cu fericirea animalului, ci cu fericirea lui Dumnezeu. Dumnezeu nu va întârzia cu răsplata, dar nici nu se va grăbi. Oare țăranul așteaptă să primească rodul grâului de îndată ce-l seamănă? Sau conducătorul de care așteaptă, oare, laurii în vremea alergării? Sau corăbierul așteaptă, oare, să vadă portul în mijlocul mării? Sau stăpânul ogorului își plătește, oare, zilierii în toiul lucrului? Atunci tu, oare, pentru ce aștepți răsplată în vremea alergării, în mijlocul oceanului și în toiul lucrului? În această viață ești trimis nu să ai fericire, ci să te faci vrednic de ea.
Sfântul Nicolae Velimirovici – Gânduri despre bine și rău, Predania, București, 2009
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
|