Sfântul Mucenic Haralambie a trăit pe vremea împăratului Sever (222-235) și era preot al creștinilor din Magnezia, în Asia Mică. El era vestit pentru râvna cu care îl mărturisea pe Mântuitorul Iisus Hristos, deci, auzind despre el dregătorul păgân Luchian, a poruncit ostașilor să-l prindă și să-l aducă la judecată. Sfântul Haralambie a mărturisit în fața dregătorului cu mult curaj dreapta credință creștină și pentru aceasta a fost cumplit chinuit, jupuindu-i-se tot trupul cu unghii de fier. Văzând cei de față răbdarea mucenicului, mulți dintre ei, bărbați și femei, au crezut în Hristos, iar pentru aceasta li s-au tăiat capetele. Atunci, însăși fiica împăratului, Galina, s-a botezat cu botezul creștin. Istovit fiind de atâtea chinuri, Sfântul Haralambie și-a dat sufletul în mâinile Domnului pe când se afla în temniță.
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
|