Sala H1 a Casei Catargi a Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași a găzduit lucrările celei de-a XIX-a ediții a simpozionului de istorie Colocviile Putnei, ne-a precizat părintele Protosinghel Ieremia Berbec, secretar al Centrul de Cercetare Ștefan cel Mare.
La evenimentul organizat joi, 16 februarie 2017, de Centrul de Cercetare și Documentare Ștefan cel Mare al Mănăstirii Putna au participat istorici români și străini.
Manifestarea culturală a avut loc în colaborare cu Institutul Român de Genealogie și Heraldică Sever Zotta și cu Universitatea Alexandru Ioan Cuza.
În deschidere, Liviu Cîmpeanu, cercetător în cadrul Institutului de Cercetări Socio-Umane din Sibiu, a prezentat documente mai puțin cunoscute. Acestea au scos în evidență rolul regelui Ungariei, Matia Corvin, în cadrul luptelor anti-otomane din anii 1475-1477.
La rândul său, Marius Diaconescu, de la Universitatea din București, a prezentat referatul intitulat Cu privire la rolul lui Bartolomeu Dragffy și al armatei maghiare în războiul din 1497. În cadrul prezentării sale, istoricul a vorbit despre contextul care a dus la bătălia din Codrii Cosminului din 1497.
Iulian Ciubotaru a prezentat mai multe date referitoare la Mitropolitul Gheorghe al Moldovei, cel care l-a îngropat pe Ștefan cel Mare.
Monahul Iustin Taban de la Mănăstirea Putna, a explicat contextul istoric al sfârșitului perioadei în care a păstorit Mitropolitul Teofan (mitropolit al Moldovei începând cu anul 1530) și începutul păstoririi Mitropolitului Grigorie Roșca, în jurul anului 1546.
Monahul Alexie Cojocaru, de la Mănăstirea Putna, a prezentat lucrarea Despre epitrahilul de la Pătrăuți. Potrivit acestuia, cele două documente arată că celebrul epitrahil de la Pătrăuți avea brodat chipurile a opt sfinți, dar și a donatorilor, Ștefan cel Mare și Maria Doamna, soția sa.
Bogdan-Petru Maleon, directorul Bibliotecii Centrale Universitare din Iași, în comunicarea intitulată Captivii de război în Moldova lui Ștefan cel Mare, a prezentat atitudinea lui Ștefan cel Mare față de prizonierii de război în contextul mentalității medievale.
În referatul intitulat Cutumă și inovație: succesiunea la tron în Moldova, în 1517, Alexandru Pînzar a explicat statutul lui Ștefan și al fratelui său mai mic, Petru, fiii lui Bogdan al III-lea (1504-1517), după moartea voievodului.
Mihai Anatolii Ciobanu, doctorand în cadrul Facultății de Istorie a Universității din Iași, a prezentat date din istoriografia rusească privind vechile documente rusești. Actele prezentate au evidențiat stadiul relațiile diplomatice dintre Cnezatul Moscovei și Moldova.
Maria Magdalena Székely de la Universitea din Iași a adus în discuție pomelnicul Mănăstirii Moldovița scris de Arhimandritul Vartolomei Mazereanu în anul 1775.
Ștefan Gorovei, directorul științific al Centrului de cercetare și documentare Ștefan cel Mare al Mănăstirii Putna, a prezentat „Noi” mărturii armenești despre Ștefan cel Mare și urmașii săi.
În încheierea simpozionului, Arhimandritul Melchisedec Velnic, Starețul Mănăstirii Putna, a mulțumit tuturor conferențiarilor pentru participare la simpozion.
De asemenea, Părintele Melchisedec a invitat pe cei prezenți să participe la ediția aniversară a Colocviilor Putnei care va avea loc în perioada 30 august – 3 septembrie 2017 la Mănăstirea Putna.
|