[cristiboss56]

Bursele din SUA sunt la maxime istorice, creditarea pentru sectorul imobiliar comercial este la un nivel record, americanii care-şi cumpără maşini se împrumută mai mult ca niciodată şi gospodăriile în general sunt aproape la fel de îndatorate cum erau când marea criză financiară le-a lovit economia.
Iar preşedintele Donald Trump vrea să deregle*menteze pieţele financiare pentru ca şi mai multe credite să inunde ţara.

În economia americană ticăie bombe cu explozie întârziată, după cum scrie Le Monde.

Următoarea criză financiară ar putea veni de pe şosea, notează Bloomberg. Şoferii americani cedează tot mai mult tentaţiei dobânzilor mici, a benzinei ieftine şi a turmelor de maşini seducătoare, mai rapide, mai deştepte şi mai eficiente ca niciodată. N-au bani pentru noile achiziţii, aşa că recurg la împrumuturi. Rezultatul este că datoria auto a ţării a ajuns la un nivel record în ultimul trimestru al anului trecut, potrivit datelor Rezervei Federale. Un val de achiziţii de sfârşit de an a împins creditarea pentru autovehicule pe un vârf dubios de 1.160 de miliarde de dolari (cu 9% peste nivelul de anul trecut şi cu 13% mai mare decât vârful atins înainte de criză, în 2005, potrivit revistei Quartz). Unii văd în aceasta o dovadă a încrederii consumatorilor în economie, iar alţii o cotă alarmantă, suficient de ridicată pentru a stârni discuţii despre umflarea unei bule. Muntele de datorii este atât de mare încât ar putea acoperi costurile pentru achiziţionarea a 43,4 milioane de camionete Ford F-150, maşini legendare în SUA, adică a unui astfel de model pentru fiecare al optulea american. Datoria, privită din alt unghi: fiecare şofer este dator 6.100 de dolari pentru maşina sa.

Însă piaţa auto este mai fluidă decât cea, mai importantă, a locuinţelor. Ratele la maşină sunt de obicei mai mici decât ipotecile, iar tendinţa este ca oamenii să îşi folosească mult maşinile, astfel că plata datoriei auto are în general prioritate.

Iar numărul întârzierilor la plata creditelor auto, deşi în creştere, este mai mic decât cel al întârzierilor la rambursarea împrumuturilor pentru studiu sau a celor create prin cardurile de credit (1.000 de miliarde de dolari). Peste şase milioane de consumatori americani au întârzieri de cel puţin 90 de zile la plata ratelor pentru maşină, potrivit Fed New York. Aproape un sfert dintre creditele auto sunt subprime, adică acordate unor debitori cu risc ridicat. Rata creditelor neperformante pe această piaţă este la maximul de după 2009, notează Financial Times.

Evoluţiile de pe piaţă nu anunţă deocamdată apocalipsa, dar sunt îngrijorătoare. Îngrijoraţi ar trebui să fie şi şefii producătorilor auto. Companiile lor sunt acelea care dau credite celor mai riscanţi cumpărători. Constructorii auto sunt mai interesaţi să împingă vânzările în sus şi, spre deosebire de bănci, fac bani atât prin credite cât şi prin vânzarea maşinilor. Insistenţa pe maşini mai mari şi mai scumpe, reducerea standardelor de creditare şi lărgirea ferestrei de rambursare până la şase sau şapte ani au adus vânzările la nivelul record de 17,55 milioane de maşini anul trecut.


Pe de altă parte, după cum a avertizat Fed, întârzierile la plata datoriei au început să fie o problemă mai mare pentru producătorii auto decât pentru bănci.
Industria auto este o parte importantă a economiei americane. Producătorii de maşini şi furnizorii de piese asigură mai multe locuri de muncă decât oricare alt sector manufacturier, generând 3% din PIB.

Excesul de creditare mai creează un pericol, care-i pândeşte pe proprietarii de maşini. Fed va majora de mai multe ori dobânzile anul acesta, poate de trei ori după cum au sugerat câţiva oficiali ai instituţiei. Iar cum dobânzile influenţează puternic cererea de maşini, manevrele Fed ar putea limita entuziasmul cumpărătorilor de maşini care se îndatorează pentru a putea face achiziţii. Pe măsură ce creşte rata de delincvenţă, creşte şi riscul ca un val de executări silite să erodeze valoarea maşinilor uzate, cererea pentru maşini noi şi în cele din urmă avuţia debitorului.

Într-un raport pentru februarie, New York Fed arată că datoria colectivă a gospodăriilor americane a urcat la 12.580 mld. dolari. Dacă ritmul de creştere se menţine, datoria ar trebui să depăşească vârful de 12.680 mld. dolari cândva anul acesta, scrie Huffington Post, ziar care nici el nu vede deocamdată motive de panică. Gospodăriile americane, al căror număr creşte, ceea ce justifică majorarea datoriei totale, îşi pot administra acum mai bine datoriile decât în 2008. Huffington Post este îngrojorat însă de datoria studenţească, unde se observă o creştere rapidă, de 31 mld. dolari în ultimul trimestru al anului trecut, la 1.310 mld. dolari.

Analiştii vorbesc de formarea unor bule şi pe bursele de acţiuni din SUA şi din alte părţi. Acestea sunt la maxime istorice, însă optimismul în exces face adesea loc nesăbuinţei, avertizează The Guardian, pentru care întrebarea nu este dacă pe piaţă s-a creat o bulă, ci când aceasta se va sparge. Acest moment este deocamdată departe, dar va veni, cu siguranţă. Donald Trump, cu planurile sale de stimulare economică, droghează pieţele, care sunt în acel punct al ciclului în care fiecare veste reprezintă un motiv de a cumpăra acţiuni. Înflaţia accelerează, semn că economia globală ia viteză, ceea ce va face bine profiturilor companiilor. Fed lasă să se înţeleagă că va majora dobânzile de politică monetară, ceea ce reprezintă un semn de încredere în sănătatea celei mai mari economii a lumii. Wall Street-ul salivează şi la perspectiva ca Trump să reducă taxele pentru companii.

Oficialii Fed nu par îngrijoraţi de riscurile care cresc pe pieţele americane cu excepţia uneia singure, cea imobiliară comercială, notează Reuters.

Creditarea pentru acest sector din partea băncilor americane a depăşit nivelurile de dinainte de criză în septembrie 2015, iar în ianuarie au ajuns la cota record de 1.970 miliarde de dolari. Băncile mici deţin aproape două treimi din total. Preţurile proprietăţilor comerciale sunt de două ori mai mari faţă de cum erau în 2009.

Un alt semn că pieţele au acum o Ñmentalitate de bulăî este că veştile rele sunt ignorate. Investitorii nu par îngrijoraţi că Trump ar putea declanşa un război comercial global şi nici de politica sa externă haotică. Bursele par că ignoră şi riscurile politice din Europa.

Keynes a explicat acest tip de comportament, notând că pieţele pot rămâne iraţionale mai mult timp decât investitorii pot rămâne solvabili.

În SUA, S&P 500 este cu 65% peste nivelul din 1999, cu toate că de atunci piaţa a suferit două declinuri, unul de 49% între 2000 şi 2002 cauzat de spargerea bulei internet-telecom şi altul, de 57%, produs de criza financiară din 2007-2009.

Bulele speculative se umflă continuu, şi cu toate acestea Trump vrea să retragă reglementările financiare introduse de Obama pentru a preveni o nouă criză.