Savatie Bastavoi-despre post
Ce poate fi mai absurd decât postul, într-o religie care se grozăvește să-i redea omului libertatea? Cum poți să te numești liber, când trebuie să te abții de la lucrurile care îți plac, când trebuie să faci ceea ce nu vrei! Postul este abținerea nu doar de la mâncăruri, ci și de la toate plăcerile trupești. Cum să nu vezi în aceasta un atentat la cel mai nobil instinct din câte le are omul - libertatea? Dacă postul este o obligație, atunci Evanghelia este o capodoperă a literaturii absurdului. Conștientizand aceasta, protestanții au hotărât să renunțe la post. Însă, oricât de multe citate nu s-ar aduce din Apostolul Pavel și chiar din cuvintele Mântuitorului Însuși, îndemnul la postire stă ca un ghimpe în ochiul celui care cunoaște cât de cât Scriptura. Toți drepții de până la Hristos au postit. Postul era premergător întâlnirii cu Dumnezeu sau unei descoperiri. Moise s-a suit pe munte după patruzeci de zile de nemâncare și așa a vorbit cu Dumnezeu. Noul Testament nu este deloc altfel, el începe cu un postitor - Ioan Botezătorul. Mântuitorul Însuși a postit înainte de a ieși la predică. Nu putem, așadar, să dăm la o parte postul pornind de la câteva versete biblice, atunci când chiar cei care le-au rostit au fost ei inșiși niște mari postitori; mi se pare mai decent să punem la îndoială puterea noastră de înțelegere a acelor versete.
《va urma 》
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
|