Citat:
În prealabil postat de Demetrius
Fiindca un crestin s-ar cuveni sa-L urmeze pe Hristos, nu doar duminica virtual intre orele 10-12, ci efectiv in toate zilele vietii lui 24/24, asa cum s-a angajat in botez, te rog sa verifici cum in fiecare aliniat din mesajul tau citat aici tu sfatuiesti sa feresti copilul de credinta, nu sa-l apropii, sa se lepede, nu sa se inchine.
|
Eu nu cred că există șabloane duhovnicești în care pot fi îndesați cu forța copiii, având în vedere că
nu toți sunt firi astenice, nici
Hristos nu cred că judecă un copil pentru că e mai energic sau o mamă care stă acasă pentru că are o sarcină cu risc.
Hristos nu cere unui copil ceva ce e peste înțelegerea lui și nimic trainic și durabil nu se face dintr-o dată prin îndesare și sufocare, ci progresiv.
Citat:
În prealabil postat de Demetrius
Unde S-ar fi situat Iisus, cu toata dumnezeirea Lui, daca Fecioara Maria L-ar fi tratat pe El in copilaria Lui dupa sfaturile tale?
Oare crezi ca destinul omului este sa fie contribuabil, nu sfant?
|
Crezi că orice copil poate avea copilăria lui Hristos, crezi că toți fac tâmplărie sau munci de mici ca să fie în esență niște oameni care-și câștigă traiul, deci niște contribuabili ?
Atunci mai abitir erau copiii niște contribuabili că nu erau legi care să interzică copiilor să muncească.
Eu nu cred că majoritatea dintre noi am avut copilăria lui Hristos, așa să scoatem exemple din context e ușor și chiar cinic.
Apoi
copilul învață și socializează prin joc și prin recompense, asta e firea lui deci la nivel psihopedagogic, e chiar de înțeles de ce un copil se joacă, de ce îi plac dulciurile.
Din contră, prea multe restricții aplicate de mic s-ar putea să-i schimbe percepția cu privire la Biserică și s-o vadă ca pe un loc care îi generează
angoase și memorii negative din vina tatălui sau a mamei care n-au știut să adapteze situația la nivelul de înțelegere al copilului.
Cum ar fi să-ți iei în copilărie câte o joardă peste spate, câte o palmă, câte o tragere de perciuni pentru fiecare dată când ai fugit, când ai vorbit, sau ai făcut ceva ce i se părea părintelui tău greșit, pentru cele mai banale motive că ai deranjat o cuvertură sau un scaun ?
Un copil care e crescut de o mamă abuzivă să nu miște o pernă, să nu-i deranjeze ei fixurile din cap va avea probleme când crește, într-o societate în care
alții sunt obișnuți să ia inițiative și într-o societate care așteaptă inițiativa de la individ, pe când el a fost crescut doar cu
„să nu, să nu”.
Dacă ai reușit să-ți îndepărtezi copilul de Biserică și de tine în urma unei asprimi sau înțelegeri extreme, nu e tot o greșeală de pastorație și de creștere a copilului ?