Citat:
|
În prealabil postat de ancah
Daca-i toleram in starea in care se afla, gandindu-ne la consecintele faptelor, pe care le fac ei, sfarsitul vor fi muncile cele de veci si ale iadului. Deci in momentul in care ii tolerezi, inseamn ca ii urasti, ca-i dispretuiesti, inseamna ca esti de acord si vrei ca acesti oameni sa ajunga in iad.
Daca ii iubesti, trebuie sa faci ceva pentru acesti oameni.
Nu ne vommantui, daca suntem indiferenti fata de nenorocirile sufletesti ale semenilor. Principala lupta este de a scoate acesti oameni din pacat, daca ii iubim cu adevarat.( din predica despre "Indiferenta si complicitate")
|
Ancah, noi nu stim cine va fi mantuit si cine nu. Asta e o Taina si nu e al nostru de a spune despre vreun om "ala, daca va continua cu stiul sau de viata, nu va fi mantuit".
Apoi, dupa parerea mea, toleranta nu inseamna sa fii neaparat de acord cu ceea ce face o anumita persoana. Ci pur si simplu sa nu fortezi schimbarea prin propriile tale fortele, ci sa-L chemi pe Dumnezeu in ajutor, cu MARE RABDARE. Caci se poate intampla si mai rau! Parintele Porfirie spunea ca "atunci cand il mustri pe un om in legatura cu patima lui, se declanseaza in el o reactie de respingere care face si mai grea vindecarea". Cand am citit lucrul asta am realizat deodata cat rau am facut eu incercnad "sa-mi indrept prietenii pe calea cea buna"... iar ei mai mult s-au departat. De aceea, daca e vorba de ceva foarte adanc inradacinat, sfintii parinti recomanda rugaciunea (in taina) si blandetea fata de aceste persoane.
E ca si cum ai vedea un bolnav de picioare si i-ai spune: "ma, tu trebuie sa te faci sanatos, altfel o sa ramai schilod pe veci". O asemenea atitudine il infunda si mai tare. Probabil mult mai mult il ajuta daca tu il INSOTESTI in boala lui, esti rabdator cu el, il ajuti azi sa faca un pas, maine inca unul, peste UN AN (poate) inca doi... si asa, in timp, omul poate incepe sa mearga.