Din cate stiu, cei din biserica primara- primii crestini dupa venirea Domnului nostru Iisus Hristos, se numeau sfinti, se impartaseau la fiecare Liturghie.
Poate stiu mai mult cei care au facut scoli in domeniu.
Acum, insa, confirmarea ca sfant la care te inchini sa mijloceasca la Dumnezeu pentru noi, se face la cativa ani dupa moarte, prin analizarea vietii si a faptelor respectivei persoane. Mie mi se pare ca e acelasi cuvant (sfant) care are alt inteles acum. Se zice, intr-adevar ca Sf Impartasanie ne sfinteste.
Spun din memorie, dar am citit despre calugari, traitori la manastire care se rugau sa le arate Dumnezeu daca un anume calugar care a murit a ajuns in Rai.
Alta istorioara spune ca un baiat crescut de un pustnic, care avea multe virtuti, a murit tanar insa pustnicului i s-a aratat ca baiatul nu ajunsese in Rai pentru ca batranul nu-l invatase un lucru foarte important: smerenia. Iar toate celelalte virtuti nu i-au fost de folos!
In timpul vietii, unii sfinti au locuit prin morminte, ori au fost pustnici pana cand anume erezii i-au determinat sa nu mai taca, sa scrie carti. Pai, daca se considerau ei sfinti, se mai ascundeau asa?
|