[cristiboss56]

Patriarhul României despre Înviere. 15 cuvinte cu folos duhovnicesc


Învierea Domnului nostru Iisus Hristos este, în același timp, biruinţă asupra păcatului neascultării lui Adam, asupra morţii şi asupra iadului.
Prin Răstignirea şi Învierea lui Hristos se dezleagă blestemul care lega sau robea întreg neamul omenesc ca urmare a păcatului neascultării protopărinţilor Adam şi Eva.
Învierea tuturor oamenilor este darul exclusiv al lui Dumnezeu, însă fericirea sau nefericirea fiecărui om după învierea universală şi după judecata finală depinde de credinţa, pocăința şi faptele bune sau rele săvârșite de om în timpul vieţii sale pe pământ.
Suntem în fața lui Dumnezeu cel veșnic lumânări sau făclii de înviere.
Învierea lui Hristos privește pe toți oamenii din toate timpurile și din toate locurile.
Fără Înviere nu există Biserică.
Învierea lui Hristos se deosebește de învierea lui Lazăr pentru că Hristos nu mai moare niciodată. Moartea nu mai are stăpânire asupra Lui.
Învierea lui Hristos este semnul biruinței iubirii Lui smerite asupra păcatului.
Învierea lui Hristos ne arată că orice faptă săvârșită în lumea aceasta, din iubire față de Dumnezeu și față de semeni, nu piere niciodată.
Învierea Domnului este începutul unui Cer Nou și al unui Pământ Nou.
Învierea în Ortodoxie începe în iad atunci când Hristos predică în iad Învierea celor care erau în locuința morților de la începutul lumii, de la căderea protopărinților Adam și Eva.
Hristos nu a Înviat pentru Sine, ci pentru a ridica din moarte, din însingurarea permanentă pe om și să-l ducă la comuniunea, la bucuria și Slava Împărăției lui Dumnezeu.
Învierea de obște sau universală este însoțită de evaluarea faptelor noastre săvârșite în istorie.
Învierea lui Iisus Hristos dă sens istoriei omenirii şi universului întreg.
În Învierea lui Hristos prăznuim cu anticipaţie şi Învierea noastră şi judecata lumii.