Dacă vouă vi se pare normal sa fie redefinite dogmele credinței strămoșești și sa fie sfidati Sfinții Părinți, e problema voastră. Dacă, în funcție de aceste dogme redefinite, se va stabili cine e eretic și cine e ortodox, iar e problema voastră. Mergeți la gramada cu dogmele voastre redefinite în Rai pana în al treilea cer, dacă va lăsa Dumnezeu! Eu vreau sa rămân în iad alături de Sfinții Părinți și de dogmele lor!

Exista un bun-simt elementar al celor interesați de mântuire, al celor care îl poarta pe Dumnezeu în inima lor, nu în tastatura. Aceștia simt când ceva nu e în ordine, căci Duhul Sfânt îi călăuzește. Mândria celor care vor ca lumea sa se închine lor și nu lui Dumnezeu întrece orice limita în zilele noastre. Astfel de oameni, fie ei și ierarhi, nu au cum sa redefinească dogmele mai bine decât au facut-o Sfinții Părinți. Scurt.

De aceea e necesar ca ierarhii să-i întreacă pe credincioși în smerenie, în credință, în nădejde și în dragoste fata de mântuirea aproapelui, nu în grade securistice ori masonice! Căci gurile rele spun ca majoritatea ierarhilor nu au parcurs o perioada de smerenie în mănăstiri, de aceea au acumulat atata mândrie în ei, încât îi prigonesc pe cei care sunt cu adevărat credinciosi. Dumnezeu sa-I ajute sa ne călăuzească spre mântuire, nu spre iad!