Este pe deplin caracteristică descrierea de mai jos a greutăților căsătoriei, făcută de un mare Părinte și teolog al Bisericii, Sfântul Grigorie de Nyssa, cel care mărturisește că experiența lui personală din „viața lumească” îl face să prețuiască în mod special fecioria: „De unde ar putea începe cineva descrierea greutăților vieții din căsătorie și cum ar putea cineva prezenta chinurile acestei vieți pe care toți oamenii le cunosc din experiență, și pe care nu știu cum a reușit natura să îi facă pe aceștia să rabde, să sufere și să le depășească în mod voit?”.
Să începem cu cele îmbucurătoare. Condiția de bază sau scopul esențial al celor care se gândesc să se căsătorească este acela de a reuși o conviețuire îmbucurătoare, o conviețuire mulțumitoare. Să zicem că aceasta s-a reușit și căsnicia aceasta este văzută de toți ca vrednică de invidie sau de dorit.
Obârșie nobilă a soților, bunăcuviință, vârste potrivite, crema aceasta a vieții, multă dragoste, tot ce poate gândi mai bun unul pentru celălalt, dulcea dăruire a unuia către celălalt, fiecare vrea să îl depășească pe celălalt în dragoste. Să adăugăm la acestea slava, puterea, bucuria și orice altceva doriți.
Dar urmăriți și durerea care conviețuiește neîndoielnic cu necesitatea, care arde ca un foc mocnit alături de nenumăratele binecuvântări.
(Preot Filotei Faros, Preot Stavros Kofinas, Căsnicia: dificultăți și soluții, traducere din limba greacă de Pr. Șerban Tica, Editura Sophia, București, 2012, pp. 68-69)
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
|