[Mihnea Dragomir]

Predica de azi a fost despre democratie.
Ideea fundamentala a democratiei este aceea ca puterea vine de la popor. Dar Domnul a invatat o cu totul alta doctrina. Dezbatand cu Pilat din Pont, care spune ca putere are sa il condamne sau sa il elibereze, Domnul raspunde ca nu ar avea nicio putere daca aceasta nu ar veni de sus. Iata deosebirea, enorma, dintre doctrina democrata si doctrina crestina. Noi credem ca toata darea cea buna de sus este, de la parintele luminilor. Legitimitatea cuiva nu este data de popor, ci de conformitatea cu parintele luminilor.

Vad ca toata lumea este preocupata de vot. Chiar si pe crestinii parohiei acesteia ii vad discutand mai ales despre vot. Dar, intr-o Duminica, alegerile, fie ele si pentru functia suprema in stat, intr-o republica ce nu are niciun fel de legitimitate, sunt mult mai putin importante decat un singur Rozariu spus din inima. "Da, dar sunt mai urgente, parinte!" mi s-a spus. Asa sa fie, oare? Daca in casa cuiva ar fi inundatie, daca apa ar tasni fara oprire, umpland subsolul si amenintand fundatia casei, ati avea o parere modesta despre inteligenta cuiva care s-ar repezi sa evacueze apa inainte de a inchide robinetul uitat deschis sau de a astupa spartura tevii prin care se revarsa apa. Fiindca, oricat de spornic ar fi gospodarul care evacueaza apa revarsata, demersul lui nu ar folosi la nimic daca inundatia continua. Dar daca, de fapt, nimeni nu s-ar repezi nici macar sa evacueze apa, ci cei adunati si-ar pierde timpul in dezbateri despre cum ar fi mai bine sa fie evacuata ? Daca unii ar spune ca trebuie sa o evacuam singuri, in timp ce altii ar spune ca trebuie sa antrenam vecinii in munca aceasta ? Daca unii ar spune ca trebuie sa folosim cratitele existente, in timp ce altii ar spune ca trebuie mai intai sa ne imprumutam ca sa ne cumparam niste galeti noi, care ar fi mai eficiente decat cratitele din bucatarie ? Si toate acestea in timp ce apa, din robinetul deschis, tasneste in continuare, atunci precis ca vi s-ar forma convingerea ca traim intr-o lume nebuna.
Ei bine, iubiti frati si surori, acesta este adevarul. Traim intr-o lume nebuna. O lume in care se dezbate despre cum ar fi mai potrivit sa se evacueze mocirla in timp ce nimeni nu se gandeste sa stopeze cauzele revarsarii. Fiindca un lucru trebuie sa ne fie clar si oricine il poate vedea cu ochiul liber, in afara de cazul in care are solzi pe ochi: mocirla asta are o cauza si nu exista urgenta mai mare decat a-i opri cauza. Nu intensitatea unei inundatii, ci vechimea ei este ceea ce ameninta fundatia casei. Or, mocirla asta are deja cateva decenii, e drept ca nicicand nu am perceput-o ca acum, deoarece mizeria s-a tot acumulat strat peste strat si se va acumula in continuare atata timp cat oamenii gasesc urgente in alta parte si lucreaza, ori se fac ca lucreaza, in alt punct decat ar trebui.

Dar, despre ce cauza vorbim ? Iubiti credinciosi, cauza mocirlei este necredinta. Inca de acum mai bine de doua secole, cand "republica" si "democratia" au inceput cu uciderea preotilor, calugarilor si credinciosilor am avut semnul inundatiei. Cand s-a continuat cu jefuirea bisericilor si profanarea mormintelor, cand prin "declaratia drepturilor omului" s-a inteles evacuarea drepturilor lui Dumnezeu, noi nu am urmarit imparatia lui Dumnezeu, nici dreptatea Lui. Ce vom manca, ce vom bea, cu ce ne vom imbraca ? Iubiti credinciosi, sa cautam mai intai imparatia lui Dumnezeu si dreptatea Lui, si toate acestea ni se vor adauga noua cu asupra de masura. Aceasta este Sfanta Doctrina despre bunastare. Iar aceasta Sfanta Doctrina am nesocotit-o tot mai mult. Nu mai cautam imparatia lui Dumnezeu, de aceea avem nu numai ateism, ci tot mai mult paganism. Oamenii sunt mai preocupati de zodiace decat de Rozarii, iar numarul celor care cauta sa citeasca Horoscopul Zilei il excede cu mult pe al acelora care cauta sa citeasca Evanghelia Zilei. "Da, parinte, dar totusi unul dintre candidati e mai putin rau decat celalalt!" mi se spune. De acord, se prea poate, dar prea putin conteaza. Atata timp cat niciunul nu cauta sa opreasca sursa mocirlei, care este necredinta, nu are niciun rost sa va puneti sperante in vreunul din ei mai mult decat in altul. Dar are rost sa faceti in viata voastra, a familiei voastre, a copiilor vostri ceea ce e, cu adevarat, mai urgent. Cautati mai intai imparatia lui Dumnezeu si dreptatea Lui, si tot ce va trebuie, si mancare, si bautura, si haine si atatea altele pe care Tatal le stie mai bine decat voi vi se vor adauga voua cu asupra de masura.