[Florinvs]

Deoarece am observant ca pe acest forum s-au spus multe lucruri- unele reale, altele mai putin reale- despre ce a insemnat regimul communist in Romania, deschis acest topic, pentru a se putea analiza cum a fost in timpul regimului communist intr-un oras mic precum Husi.


Inainte de a arata ce a insemnat regimul communist pentru Husi, fac cateva scurte precizari despre situatia economica si sociala a orasului inainte de 1940.


Orasul Husi era in 1940 resedinta judetului Falciu, fiind situate intr-o zona inconjurata de dealuri, renumita mai ales- dpdv economic- ca zona viticola si agricola, principalele activitati economice fiind in 1940 cultura vitei de vie (cadrul natural fiind foarte benefic pentru aceasta), a legumelor si fructelor, a cerealelor, cresterea animalelor (porcine, ovine si bovine in special).

Aplicarea reformei agrare din anul 1921 s-a facut cu destula intarziere si in fostul judet Falciu, la nivelul anului 1934 realizandu-se in fostul judet Falciu doar 49% din lucrarile de expropiere si improprietarire .

In anii 30, a fost demna de apreciat activitatea Camerei Agricole a fostului judet Falciu, condusa atunci de ing. Costache Hogas, care a sprijinit pe fermieri (in special pe micii proprietari) in achizitionarea unor utilaje agricole, a unor animale de rasa , etc.

Exista o anumita industrie si atunci la Husi, dar care era desigur una de mica amploare, fiind legata in special de prelucrarea unor materii prime agricole.
Existau mori, tipografii, ateliere de croitorie, cizmarie, textile, de producere a sapunului, lumanarilor, vopselelor, tabacarii pentru prelucrarea pieilor de animale, brutarii, abator, etc.

In alt factor care a favorizat dezvoltarea orasului inainte de cel de-al doilea razboi mondial a fost pozitia sa geografica, situate pe drumul principal dintre Bucuresti si Chisinau .

La 7 noiembrie 1937 este inaugurate si calea ferata de ecartament normal Crasna- Husi, care a contribuit semnificativ la dezvoltarea economica si sociala a orasului. Din pacate izbucnirea celui de-al doilea razboi mondial si ocuparea Basarabiei de catre URSS nu au mai permis si (asa cum era in 1937 prevazut) constructia unei cai ferate de ecartament normal HM Podgoriile Husului- Chisinau.

Viata comerciala a orasului era atunci una destul de intensa, majoritatea comertul fiind dominate de comerciati de etnie evreiasca (care aveau un fel aparte de a atrage si convinge clientii sa cumpere Marfa de la ei).

Orasul a beneficiat in acei ani si de unele lucrari edilitare: pavarea unor strazi, constructia unor cladiri noi pentru spital (1937- fosta sectie de chirurgie), posta (vechiul local al postei, construit in 1934), uzina electrica (in 1936 este instalat primul grup electrogen in Husi), lucrari de alimentare cu apa din sursa subterana Ochi, etc.

Orasul beneficia atunci si de cateva cladiri vechi, de mare valoarea istorica si arhitecturala: "Casa Adam Mitache" (construita la sfarsitul secolului 19, in care functiona prefectura judetului Falciu), "Casa Iorgu Berea" (construita in 1889), vechea biblioteca, casa de cultura si sediul judecatoriei si tribunalului judetului Falciu (ambele cladiri construite in 1892), vechiul sediu al bancii "Albina", vechea cofetarie "Macul Rosu", sediul fostei banci agricole (o cladire inaugurate in 1940), vechiul sediu al postei, unele case vechi din centru.


Viata culturala si spiritual o orasului era destul de intense, in acei ani orasul Husi fiind numit "orasul scolilor si al bisericilor".

Exista Episcopia Husilor, infiintata inca din vremea lui Stefan cel Mare si Sfant.

Conform recensamantului din 1930, orasul Husi Numara 17.130 locuitori.



Am mentionat pe scurt situatia orasului inainte de 1940, pentru a sti de unde s-a plecat, si a face o comparative cu ce s-a ajuns in 1990.



Cel de-a doilea razboi mondial a afectat serios orasul, atat prin distrugerile provocate de operatiunile militare- Husul fiind atunci in zona de actiune a operatiunii Iasi-Chisinau din 1944, dar mai ales prin consecintele intrarii Romaniei in sfera de influienta (practic sub ocupatia militara a URSS pana in 1958) sovietica.

Dar a mai fost in alt eveniment, cu consecinte deosebit de grave pentru dezvoltarea economica si sociala a orasului dupa 1945: ocuparea Basarabiei de catre URSS a dus la izolarea orasului si la pierderea arealului economic reprezentat de Basarabia.

Astfel, Husul isi pierde importanta ca oras situate pe drumul principal dintre Bucuresti si Chisinau, fiind izolat si marginalizat, la aceasta contribuind si schimbarile in organizarea administrative-teritoriala a tarii, si mai ales desfiintarea fostului judet Falciu.


Anul 1944 gasea orasul cu strazile si constructiile distruse in mare parte de razboi, cu majoritatea "fabricilor" si atelierele mestesugaresti nefunctionand, cu o parte din populatia care parasisera orasul din cauza inaintarii trupelor sovietice.

Dintre putinele "fabrice" care mai functionau in 1944 in Husi era: cateva velnite de rachiu, mori, prese de ulei, fabricarea butoaielor, caramizilor, unor obiecte casnice, etc.

In 1950 productia de energie electrica a grupurilor electrogene din oras era de 340 Kwh , adica doar 15% din necesar.


In 1949 orasul Husi pierde un atuu important: este desfiintata Episcopia Husilor (va fi reinfiintata in septembrie 1996)! Ultimul episcop de Husi inainte de 1949 fiind Grigore Leu.