Apoi au urmat unele reorganizari administrative-teritoriale in anii 50 si 60, care au contribuit si ele la marginalizarea si izolarea orasului Husi, disparand vechiul judet Falciu, Husul pierzand importante avantaje si institutii pe care le aveea ca si resedinta de judet (e drept- in timp Husul a mai fost "centru raional").
Astfel, la 6 septembrie 1950, prin legea nr. 5, sunt desfiintate vechile judete, infiintandu-se regiuni si raioane, dupa modelul sovietic. Astfe, se infiinteaza Regiunea Barlad, compusa din raioanele Barlad, Husi si Vaslui.
La 19 septembrie 1952, prin decretul 331, se modifica compozitia regiunilor si raioanelor, regiunea Barlad avand raioanele:: Barlad, Husi, Vaslui, Murgeni, Rachitoasa.
La 10 ianuarie 1956, prin decretul nr. 12, sunt desfiintate regiunile Barlad si Arad, raionul Husi fiind inclus in regiunea Iasi.
La 24 decembrie 1960, prin legea nr.3, se modifica din nou component regiunilor si raioanelor, raionul Husi ramand in component regiunii Iasi.
Insa reorganizarea administrative-teritoriala , cu efecte cele mai grave asupra orasului Husi, a fost cea din februarie 1968.
Atunci, mergand pe idea eliminarii organizarii administrative-teritoriale de inspiratie sovietica (cu regiuni si raioane) si a revenirii la forma traditionala romaneasca de organizare administrative-teritoriala pe judete, are loc cea mai drastica reorganizare administrative-teritoriala de dupa 1945.
Insa, din pacate nu s-a revenit la judetele existente inainte de 1940, ci judetele constituite in 1968 au avut si au alta configuratie decat cele din 1940.
Astfel, in februarie 1968, se constituie actualul judet Vaslui.
Insa, desi atunci orasele Barlad si Husi erau cele mai dezvoltate din judetul nou-constituit, avand o importanta traditie istorica si culturala, dar si o viata economica si comerciala mai intensa, totusi resedinta noului judet a fost stabilita in orasul Vaslui!
La aceea ora, orasul Vaslui era practic in mic targ, cu o viata economica si comerciala foarte slaba, locuit in mare parte de cetateni de etnie tiganeasca!
Dar, resedinta judetului a fost stabilita in orasul Vaslui, din doua motive:
-Virgul Trofin, bun prieten cu Nicolae Ceausescu (inca din vremea cand cei doi erau membri ai UTC), era nascut intr-o comuna de langa Vaslui, la Lipovat.
-Orasul Vaslui era situate relative in centru noului judet, spre deosebire de orasele Barlad si Husi care erau situate la extremitatea judetului.
Efectul acestei decizii a fost concentrarea majoritatii investitiilor in industrie, edilitare, etc in Vaslui , la resedinta de judet (dupa 1968 orasul Vaslui fiind practic reconstruit din temelii), si neglijarea si marginalizarea si mai accentuate a oraselor Barlad si Husi.
Se spune ca daca Gheorghe-Gheorghiu-Dej nu murea in martie 1965, el fiind nascut la Barlad, fabrica de automobile Dacia urma a fi construita la Barlad si nu la Colibasi (Mioveni).
In anii 50 si 60, majoritatea investitiilor au fost concentrate in orasele centre de regiune- la Iasi si Barlad.
Declararea orasului Vaslui in februarie 1968 ca resedinta a noului judet Vaslui a dus la concentrarea investitiilor in industrie, edilitare, constructii de locuinte, etc la Vaslui (care practic a fost reconstruit din temelii), orasele Barlad si Husi fiind neglijate si marginalizate la capitolul investitii dupa 1968, pierzand si importante institutii.
Astfel orasul Vaslui (declarat municipiu in 1979) ajunge de la un mic targ prafuit, anost, cu cateva locuinte evreieste insalubre si multe case tiganesti, la un oras in care vezi aproape numai blocuri si cu doua platforme industriale (Rediu si Moara grecilor) puternice in 1990.
De la 17.591 locuitori in 1966, Vasluiul atinge 80.614 locuitori in 1992.
Acest lucru a generat o anumita animozitate inainte de 1989 intre locuitorii din Vaslui si cei din Barlad (si intr-o mai mica masura intre locuitorii din Vaslui si cei din Husi), barladenii spunand cu un anumit dispret “au facut astia din tigania de la Vaslui resedinta judetului”.
Totusi, in anii 70- 80, ca urmare a politicii de “repartizare justa a mijloacelor de productie pe intreg teritoriul tarii”, si orasul Husi inregistreaza o anumita dezvoltare.
In cele ce urmeaza voi prezenta dezvoltarea economica, sociala si edilitara a orasului Husi dupa 1968, asa cum a fost, cu bune si rele.
Fac precizarea ca cele prezentate nu urmaresc sa sustina nici o ideologie politica, ci doar sa arate o pagina de istorie din acest frumos oras, dar si sa aminteasca si despre unii oameni care- indifferent de regimul politic de atunci- au facut lucruri bune in functiile pe care le-au avut, atat cat omeneste au putut, unii din acesti oameni nemaifiind astazi in viata.
|