Frate intru Hristos Constantin,
Referitor la subiectul acestui topic am gasit, zic eu, un citat relevant din predica Sfantului Ioan Maximovici "Cuvant la Infricosata Judecata", preluat din cartea "Noi Minuni ale Sfantului Ioan de San Francisco", p. 158-159:
Citat:
" Inainte de sfarsitul vietii pe pamant vor fi conflicte sociale, tulburare, razboaie, foamete si cutremure. Oamenii vor suferi de frica; vor muri din pricina asteptarii nenorocirilor. Nu va mai fi viata, ci o stare chinuitoare de cadere de la viata. Va fi o cadere nu numai de la viata, ci si de la credinta: Insa cand va veni Fiul Omului, oare va afla credinta pe pamant? (Luca 18, 8).
Oamenii vor deveni mandri si nerecunoscatori, sfidand Dumnezeiasca Lege: impreuna cu o cadere de la viata va fi si o lipsa a vietii morale.
Va fi o epuizare a binelui si o crestere a puterii raului.
.................................................. ..........
Fortele care pregatesc aparitia Antihristului vor detine functii importante in viata publica. Antihrist nu va fi un diavol intrupat, ci o fiinta umana. "Anti" este un cuvant care inseamna "vechi" sau "in locul" sau "impotriva". Acel om vrea sa fie in locul lui Hristos, sa-I ocupe locul si sa aiba ceea ce numai Hristos se cuvine sa aiba. El va voi sa exercite aceeasi atractie si autoritate asupra intregii lumi. "
|
Ceea ce spune Sfantul Ioan [Maximovici] de Shanghai si San Francisco vrea sa insemne, mai concis exprimat, haos religios si moral. Inainte de terminarea reconstruirii Templului din Ierusalim (a carui piatra de temelie, citeam intr-un ziar, a fost pusa prin 2000 sau 2001, nu mai tin minte exact) si de inscaunarea in acesta a regelui lui Israel, adica a Antihristului.
In afara faptului ca acest haos il resimt deseori pe strazi sub forma injuraturilor de lucruri sfinte pe care trecatorii si le adreseaza reciproc sau nu numai sau sub forma tonului relativ rastit cu care se adreseaza din obisnuinta (cred) crestinii unii altora, mai deunazi(ieri, duminica) am constientizat pentru prima data ca acest haos incepe cu incetul sa se extinda si asupra Bisericii ortodoxe ca institutie de cult religios. In sensul ca desi nici eu nu prea sunt usa de biserica, ajungand la Sfanta Slujba in jurul orei 9.45, mult timp dupa aceea usa lacasului de cult a continuat sa se deschida si sa se inchida (eufemistic vorbind), chiar si in timpul ingenuncherilor, prin "mila" atat a unor crestini intarziati (cu acestia nu prea am nimic, caci si eu fac parte din categoria lor...), dar mai ales a unor crestini care, iarasi imi spunea gandul ca se plictisisera de Sfanta Slujba, chiar unii din vecinatatea locului in care ma gaseam, si se gandisera sa paraseasca tocmai atunci (in timpul ingenuncherilor) Sfanta Biserica. Cu efectul cunoscut, cel de imprastiere a atentiei si mai ales a mintii. Poate ca si eu sunt slab in credinta de mi se intampla asa. Pe toate numai Domnul le stie.
Dumnezeu sa ne ajute sa trecem prin astfel de vremuri!
Doamne ajuta, frate Constantine!