[cristiboss56]

Importanța dialogului interreligios pentru stabilirea păcii și concilierii între diferite popoare și culturi a reprezentat punctul central al discursului Patriarhului Ecumenic Bartolomeu la începutul celei de-a zecea ediții a Conferinței pentru Politică Mondială (World Policy Conference), care și-a deschis lucrările vineri dimineață la Marrakech, Maroc.
În discursul său adresat participanților la WPC, Patriarhul Ecumenic a oferit câteva repere privind viitorul dialogului interreligios bazat pe recunoașterea rolului central pe care religia îl joacă în viața umană.
Patriarhul a spus că în contextul actual caracterizat de nedreptate, inegalitate și nesiguranță, religia „poate avea un rol pozitiv”, atâta timp cât își păstrează mesajul nealterat, liber de „belicismul fundamentalismelor”.
El a afirmat că deși circulă multe neînțelegeri cu privire la fundamentalismul religios, în mod negreșit „religia a fost utilizată ca un mijloc de obținere a unor obiective politice și interese personale”, ceea ce este total contradictoriu naturii religiei.
Sanctitatea Sa Bartolomeu remarcă „necesitatea imperioasă a dialogului pentru a răspunde conflictelor contemporane”, fie ele de natură religioasă sau nu. El distinge dialogul de negociere și controversă, spunând că reprezintă o caracteristică a firii prin care se constituie „calitatea rațională a persoanei umane”.
Patriarhul Constantinopolului a atras atenția că pentru a putea înțelege ceea ce se întâmplă astăzi în lume „trebuie să reflectăm asupra rolului religiei în omenire”. „Ceea ce unii numesc întoarcerea religiosului într-o societate post-seculară nu este altceva decât reactivarea unei dimensiuni esențiale a omenirii și chiar dacă este strâns legată de identitate, nu reprezintă ceva identitar, ci de ordin metafizic și spiritual”, a spus patriarhul.
Patriarhul Ecumenic Bartolomeu a listat patru funcționalități principale prin care religia influențează existența și co-existența umană:
Religia este legată de preocupările omului şi ne ajută să elaborăm răspunsuri la întrebările existenţiale în raport cu viaţa şi sensul ei, cu adevărul şi veşnicia.Religia este legată de identitatea popoarelor şi civilizaţiilor. Din acest motiv, tradiţiile religioase ale altora trebuie nu doar cunoscute și recunoscute, ci şi apreciate. Această cunoaştere este o precondiţie indispensabilă pentru stabilirea oricărui dialog.Religia a creat și păstrat marile realizări culturale şi civilizaţionale ale omenirii.Religia reprezintă un factor esenţial în procesul păcii. Sfântul Pavel scrie că „Dumnezeu nu este un Dumnezeu al neorânduielii, ci un Dumnezeu al Păcii” (1 Corinteni 14:33).
În continuare, Patriarhul Ecumenic a citat dinEnciclica Sfântului şi Marelui Sinod (pgf. 17) în care se face referire la dialogul interreligios şi la pace:
Dialogul interreligios sincer contribuie la dezvoltarea încrederii reciproce, la promovarea păcii şi reconcilierii. Biserica se străduieşte pentru ca „pacea de sus” să fie mai simţită pe pământ. Adevărata pace nu se dobândeşte cu forţa armelor, ci doar prin intermediul dragostei, care „nu caută ale sale” (1 Corinteni 13, 5). Uleiul credinţei trebuie folosit pentru a alina şi vindeca rănile altora şi nu pentru a reaprinde noi focare de ură.
Aflându-se în prima sa vizită în Maroc, Patriarhul Bartolomeu a prezentat această țară ca precursoare în materie de dialog interreligios. El a reamintit că „bazinul mediteraneean a cunoscut în decursul secolelor trecute o coabitare pașnică între evrei, creștini și musulmani”, prezentând acest caz ca dovadă că „adepții diferitelor tradiții religioase pot trăi împreună în jurul unui proiect comun: cel al unității omenirii și al păcii”.
Sanctitatea Sa a subliniat faptul că „Biserica Ortodoxă contribuie la oferirea sensului și speranței unei lumi îndurerate, care își caută astăzi calea”.
În încheierea discursului său, patriarhul a subliniat că legitimitatea religiilor depinde de atitudinea lor clară cu privire la protejarea libertății și demnității umane ca principii de bază ale stabilirii păcii.
De asemenea, el a îndemnat la comuniune și dialog spunând că „nu se va găsi soluție în solitudine și izolare pentru nicio provocare, personală sau internațională. Avem nevoie unii de alții, deoarece suntem ființe relaționale, ființe comunionale, care pe măsură ce ne apropiem devenim actori veritabili ai păcii”.