poezie...adevarata...
ȘI ÎNGERII PLÂNG…
Și îngerii plâng când Biserica plânge,
Când trupu-i de Mamă este lovit…
Curg lacrimi mai grele de-ar fi și de sânge :
E MAMA poporului nostr-obidit !
Atât ne-a rămas : Biserica Sfântă !
La sânul ei cald ne-a hrănit și ne-a strâns !
Cine securea în piept i-o împlântă
Și cui nu-i mai pasă de-al neamului plâns ?
Cu răngi, cu topoare, cu nemernicie,
În trupul Bisericii-Mame au dat !
Au rupt, sfârtecat, uitând că e vie
Și Sfântă…și-o doare…și e păcat !
– Mi-e milă de voi, unelte infame,
Ce-ați îndrăznit o așa blasfemie !
În fața Domnului și-a Preasfintei Lui Mame
Cum veți sta oare, când fi-va să fie ?!
În biserică-ați fost și voi botezați.
Înger păzitor în ea vi s-a dat !
În biserică, poate, ați fost cununați
Și pruncii – biserica vi i-a creștinat !
…Și tot în biserică vor fi aduși
Cei ce-au lovit cu răngi și topoare…
Tot cu toporu-n cereștile uși
Vor cere la Domnul – ”Iertare ”?!
Nu credem că preoții i-au îndemnat
Biserica s-atace ca pe-o redută !…
Ori poate cel rău, în popă –mbrăcat,
La venirea antihristului astfel ajută ?!
Poate de-aceea, cu ”sfială” de părinte
A năvălit în Sfânt Altar și-a șterpelit
Chiar Antimisul Liturghiei Sfinte –
(Că de ce ”șefu” nu e și el pomenit ?!)
…Plâng îngerii, plâng sfinții, plânge cerul
De-așa o luciferică ispită
Cu care este amăgit și clerul
Și-Ortodoxia este pângărită !
13 nov. 2017
Paraschiva Radoi
|