Nu inteleg prea bine ce vrei sa zici. Spus simplu, nu e bine sa ascunzi intenntionat ceva cand mergi la spovedanie.
Era in urma cu oarecati ani, incepusem sa mergem cu o o sora de la Oastea Domnului si cu sotia mea la Spovedanie in alt oras la un preot drag al Oastei Domnului.Si parca aveam inima mica, sora asta era destul de evlavioasa, si cu o anumita statura si parca eram mic, comparativ cu ele .Sotia mea m-a adus la credinta . Si parca mi-era rusine de tot ceea ce vroiam sa spun . Nu e buna o exagerare a sentimentelor de vinovatie caci nu duce la nimic bun.
Si ce e cel mai important, ca am spus tot ce aveam de spus, chiar daca parintele avea sa ma vada mai mic (caci Dumnezeu stia dinainte cine eram).Dar eram real.Ala nu altul.
Tu subliniezi pe indoire ,eu subliniez pe a nu ascunde ceva cu buna stiinta la spovedanie, ca nu e bine.Mila lui Dumnezeu e mare,dar e bine sa nu abuzam.
|