Citat:
În prealabil postat de Penticostalul Traditional
Ai deptate.
Insa ceea ce zici nu e complet.
Apostolul spune: Tot așa și voi, dacă nu rostiți cu limba o vorbă înțeleasă, cum se va pricepe ce spuneți? Atunci parcă ați vorbi în vânt. 1 Cor. 14:9
Dar tot acelasi apostol mai scrie un alt verset, in acelasi capitol: În adevăr, cine vorbește în altă limbă nu vorbește oamenilor, ci lui Dumnezeu, căci nimeni nu-l înțelege și, cu duhul, el spune taine. 1 Corinteni 14:2
Aceste doua versete sunt in egala masura adevarate si in egala masura inspirate. Trebuie sa le dam, in egala masura, atentie si credit.
Care e concluzia? Exista doua tipuri de vorbire in limbi:
1. Rugaciune. Atunci cand te rogi, te adresezi lui Dumnezeu, oamenii nu inteleg, insa Dumnezeu da.
2, Predicare. Te adresezi oamenilor prin vorbire in limbi. Oamenii trebuie sa inteleaga. Altfel vorbesti in vant
|
eu nu sunt un credincios adevarat, as vrea sa fiu, dar nu sunt. am multe intrebari si mult mai multe indoieli. pavel ma sperie, cand il citesc imi dau seama cat de destept a fost omul ala, a fost un titan genial. sunt de acord ca e printre putinii care foloseste si sensul propriu si ai putea avea dreptate, dar daca a folosit sensul figurat?
"In adevăr, cine vorbește în altă limbă nu vorbește oamenilor, ci lui Dumnezeu, căci nimeni nu-l înțelege și, cu duhul, el spune taine."
ar putea fi altceva, dar nu vreau sa incerc o deslusire. insa daca ma gandesc la budisti si la altii care practica vorbirea in limbi ca rugaciune, parca si evreii aia ortodocsi care se roaga leganandu-se zic ceva neinteligibil, cred ca ai dreptate. si este evident, tot din spusele lui pavel, ca e vorba despre o rugaciune individuala, nu una colectiva. nu? asta inseamna asta:
“Cine vorbeste in alta limba se zideste pe sine insusi”
“Daca nu este cine sa talmaceasca, sa taca in Biserica”