[cristiboss56]

La Editura „Andreiana” a Arhiepiscopiei Sibiului a fost publicată recent lucrarea „Finanțare sau autofinanțare? Evaluări canonico-juridice și economice privitoare la susținerea financiară a unităților de cult religios”, scrisă de pr. Mircea Cricovean.
Așa cum sugerează și titlul lucrării, cartea părintelui Mircea Cricovean abordează pe larg subiectul vechi și intens mediatizat în ultimii ani al finanțării și autofinanțării cultelor religioase. Autorul își folosește pregătirea teologică, juridică și economică (părintele Mircea Cricovean este doctor în Finanțe și Teologie) pentru a prezenta detaliat particularitățile finanțării Bisericii Ortodoxe Române, atât în secolele trecute, cât și în prezent. De altfel, subiectul nu este specific doar spațiului românesc, majoritatea țărilor europene cunoscând diferite forme de finanțare a cultelor religioase.
„Având în vedere evoluţia istorică a finanţării sau subvenţionării Bisericii de către stat, s-au format diverse modalităţi pentru realizarea acestui lucru, care diferă de la stat la stat. O primă formă ar fi finanţarea Bisericii prin intermediul direct al statului, cum este cazul în Belgia, Luxemburg sau Grecia. O a doua formă este finanţarea Bisericii direct de către credincioşi, care la rândul ei poate fi întâlnită sub diverse forme: prin donaţii sau colecte (Franţa, Portugalia, Marea Britanie, Irlanda, Olanda), prin taxa (cotizaţie) pentru Biserică (Kirchenbeitrag), cum este cazul în Austria, prin impozitul pentru Biserică (Kirchensteuer) - Elveţia, Germania sau Ţările Scandinave, prin alte modalităţi de impozitare, în Italia şi Spania. Aceste modalităţi de finanţare funcţionează însă numai într-o formă combinată, nu în forma pură în care au fost prezentate mai sus. Spre exemplu, în Austria marea parte a finanţării vine din aşa numita taxă bisericească (un fel de taxă sidoxială din România), în Germania din impozit, dar în ambele ţări fondurile se strâng şi din donaţiile credincioşilor şi din colecte ocazionale. Subvenţiile din partea statului sunt direcţionate în majoritatea ţărilor UE spre activitatea social-caritativă a Bisericii (azile de bătrâni, spitale, case de copii etc.) spre şcolile private bisericeşti (în special spre cele pentru pregătirea personalului clerical), spre asistenţa religioasă din închisori sau unităţile militare sau pentru întreţinerea bisericilor monumente istorice. Trebuie amintit aici şi faptul că unităţile ecleziale sunt scutite de la plata impozitelor către stat”, spune pr. lect. univ. dr. Emanuel Tăvală într-un cuvânt introductiv la lucrarea părintelui Cricovean, intitulat „Finanțarea organizațiilor religioase și himera neutralității”.
Necesitatea finanțării
Așa cum subliniază prof. univ. dr. Ioan Talpoș de la Universitatea de Vest din Timișoara în Cuvânt înainte, lucrarea părintelui Mircea Cricovean subliniază nevoia ca statul să sprijine financiar cultele religioase din țara noastră.
„Laitmotivul acestor articole științifice - care dau conținut cărții de față - este acela că, după secularizarea averilor mănăstirești realizată de Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, finanțarea de către stat a cultelor religioase a devenit o necesitate. Iar în acest sens, autorul are în vedere faptul că, după secularizarea averilor, Biserica a trebuit să înfrunte amestecul statului în viața sa, întrucât, așa cum a scris Nicolae Iorga în Istoria Bisericii Românești și a vieții religioase a românilor, «Statul a luat-o în stăpânire, uneori încetul cu încetul, alteori prin lovituri mari, neașteptate, smulgându-i pe rând moșiile, averea cealaltă, drepturile, autonomia sprijinită pe canoane, cultură proprie, școlile speciale, autoritatea și prestigiul, urmând întru aceasta, când exemplul Rusiei cu Biserica robită, când al Apusului, cu Biserica pe alocuri cu totul izgonită din viața oficială, după ce însă i s-au luat toate mijloacele care-i pot îngădui să se ție pe sine»”, spune profesorul Ioan Talpoș.
Articole în limba engleză
Lucrarea conține 11 articole științifice pe care autorul le-a elaborat în timpul studiilor doctorale. Fiecare articol este motivat și argumentat nu doar din punct de vedere economic, ci și canonico-juridic. Șase dintre cele 11 articole sunt traduse și în limba engleză, ceea ce face ca lucrarea să fie accesibilă și în străinătate pentru cei interesați de subiectul finanțării unităților de cult din România.
„Nu revendic pretenția că am epuizat sursele bibliografice sau că le-am folosit pe cele mai relevante pentru subiectul lucrării. Motive independente de voința noastră au condus doar spre rezultatele cercetării științifice de față, mai ales că subiectul abordat nu este confortabil și nici reconfortant pentru ambele tabere: nici pentru cei care sunt în poziția de a solicita susținerea financiară, dar nici pentru cei care răspund solicitărilor reprezentanților legali ai unităților și subunităților de cult religios din țară... Tocmai de aceea, am încercat! Am avut multe obstacole în cale, dar și oameni care au rămas alături de mine până la finalizarea proiectului de cercetare”, subliniază autorul.
Dintre titlurile articolelor publicate în această lucrare amintim: „Scurt istoric al finanțării Bisericii în primele veacuri creștine”, „Finanțarea Bisericii, o problemă amplu dezbătută”, „Finanțarea Bisericii în contextul secularizării averilor mănăstirești”, „Surse de finanțare specifice parohiilor, ca unități locale, provenite din activități fără scop lucrativ”, „Reflecții privitoare la finanțarea Bisericii Ortodoxe Române în contextul actual”.