[cristiboss56]

După Sfânta Liturghie oficiată joi cu prilejul hramului Mănăstirii Lainici, Mitropolitul Irineu al Olteniei a oferit racle cu fragmente din moaștele Sfântului Irodion pentru a fi așezate în mai multe biserici din țară închinate acestui sfânt.
În cuvântul adresat credincioșilor, mitropolitul a evidențiat viața curată și înclinată spre monahism a Cuviosului: „Sf. Irodion, încă din fragedă copilărie, a intrat în mănăstirea Cernica, care îl are ocrotitor pe Sfântul Ierarh Calinic”.
„Cuviosul Irodion a început nevoința cea bună și a adăugat osteneală peste osteneală ca să ajungă la vârsta bărbatului desăvârșit, la vârsta deplinătății lui Hristos” a mai adăugat ierarhul.
Mitropolitul Olteniei și-a exprimat bucuria că la 7 ani de la canonizarea Sfântului Irodion a putut oferi mai multor ierarhi români „câte o raclă cu sfintele moaște pentru ca Sfântul să fie cinstit în bisericile care îi poartă hramul și pe buzele credincioșilor”.
Canonizarea
Duhovnicul Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica, Cuviosul Irodion, a fost canonizat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în ședința din 29 octombrie 2010, rânduit pentru prăznuire în ziua de 3 mai.
Proclamarea canonizării a avut loc în ziua de 1 mai 2011 la Mănăstirea Lainici. Slujba a fost oficiată de Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, alături de care s-au aflat mai mulți membri ai Sfântului Sinod.
Viața Sfântului Irodion
Sfântul Irodion s-a născut în Bucureşti, în anul 1821, şi a primit la botez numele de Ioan. La numai 20 de ani, tânărul cu viaţă de ascet îşi găseşte adevărata menire închinoviindu-se ca frate în lavra Cernicăi.
După ce a trecut prin aproape toate ascultările, datorită aleselor sale calităţi, tânărul Ioan a fost tuns în monahism în data de 3 decembrie 1846.
Cuviosul Irodion s-a făcut remarcat prin viaţa sa aleasă: postea foarte mult, îşi împlinea cu osârdie pravila şi canonul, nu lipsea niciodată de la slujbe, noaptea o petrecea în lacrimile rugăciunii, iar ziua lucra alături de părinţi la ascultările cele mai grele.
La numai câteva zile după călugărie, pe data de 22 decembrie 1846, cuviosul a fost hirotonit preot şi duhovnic pentru întreaga obşte a mă*năstirii. Experienţa uceniciei lângă Sfântul Calinic îi conferea un mare echilibru în luarea deciziilor, iar virtuţile pe care le avea îl făcuseră unul dintre cei mai căutaţi duhovnici.
Odată cu învestirea Sfântului Calinic ca Episcop de Râmnic în anul 1850, Cuviosul Irodion a trebuit să părăsească Cernica pentru a se stabili la Mănăstirea Lainici, devenind duhovnicul sfântului.
Deşi avea o experienţă duhovnicească vastă, cuviosul părinte s-a supus întru totul rânduielii pe care a întâlnit-o aici. Cu acordul unanim al obştii, la data de 15 iunie 1854, cuviosul părinte a fost instalat de Sfântul Calinic în egumenia Mănăstirii Lainici.
Între 1854 şi 1900, Sfântul Irodion a cerut de cinci ori să fie eliberat din ascultarea de stareţ al mănăstirii şi tot de atâtea ori a revenit la solicitarea şi nevoile obştii. Strânsese în jurul lui o obşte generoasă, mai mare decât cele de la Cozia sau Tismana.
În data de 3 mai 1900, Sfântul Irodion a trecut la Domnul. Sfintele sale moaşte au fost descoperite după 109 ani de la moartea sa.