[Seraphim7]

În prealabil postat de gpalama

Hm... hai sa pornim de la sensului vietii in 2 pe pamant si sa construim de acolo.

Omul este construit pentru a fi trait in socializare, iar parteneriatul este o forma imediata de a avea pe cineva langa tine toata viata atat pentru existenta actuala cat si pentru cea viitoare.

Cum alegi un partener? Este foarte complicata intrebarea.
Exista argumente vizibile, rationale: sa fie... bun, rational, frumos, etc...

INSA SUNT IRELEVANTE


Argumentele esentiale al unei relatii si al unui parteneriat sunt altele:
1. Compatibilitatea de personalitate si capacitatea de a rezista si sta langa tine o viata
2. Sa iti fie un adevarat coechipier, sa fiti o echipa care va completati toata viata
3. Sa aveti acelasi sens si directie in viata, adica vesnicia alaturi de Dumnezeu.
4. Iubirea care trece peste toate cele de mai sus si peste toate cele de mai jos...

Peste acestea de mai sus poti sa asezi orice altceva doresti tu, dar fara astea nu poti avea restul, si multi construiesc de la argumente secundare o casnicie si nu de la cele primare.

Si mai exista o alta parte in casnicie legata de evolutia si constructia ei. In permanenta trebuie sa lucrezi ... nu intru in detalii aici ce inseamna o casnicie si cum sa o tii.


Pentru problema ta

Legat de rodajul in casatorie si intr-o relatie, poate nu stii tu sa abordezi problema si sa o expui si sa o negociezi.
Si ti-as spune ca ai deja o tipologie in spate serioasa "de iesit usor" din relatii, deci cu siguranta si tu ai contributii serioase pe partea asta, adica esti pretentios si cu asteptari mai mari (si ti-as argumenta in particular de ce), chiar si din cateva randuri pe care le-ai spus.

Sunt mai multe tipologii in casatorie pentru fiecare personalitate:
Ignoranta total fata de tot ce face celalalt, neutra, toleranta, foarte pretentioasa, pretioasa, incapatanata si mai departe. Pe partea de control si de pozitionare conteaza si pozitia: partener, domniator, rob, indiferent, neutru.
Pe partea de preocupari si obsesii sunt multi care vin cu chichite, tiparuri mentale.

Toate astea trebuiesc aduse NU la forma perfecta, ci la forma in care ele functioneaza si pentru unul si pentru altul.

Este posibil sa fie cum zici tu, sau este posibil sa fii tu prea pretentios si prea picky, sa fii singur la parinti si sa te fi invatat sa-ti faci totul de unul singur.
Sau e posibil ca partenerul sa mai faca greseli si sa iti setezi tu altfel asteptarile.
Sa tii minte: nimeni nu este perfect, fiecare partener va avea o suma de defecte si greseli pe care va trebui sa le accepti. Sa tii minte, ca e posibil ca tu sa ai mai multe si mai grave.

Trebuie facuta o analiza, eu personal nu as discarda o persoana pentru argumente nici macar secundare, ci poate de tipul rutina zilnica peste care se trece.

Casnicia este un efort personal si de toleranta, pentru ca fiecare din noi ne consumam emotional, ne enervam si trebuie sa fim acolo pentru celalalt - asta este dragostea si rabdarea pe care o datoram celuilalt, nu doar imbratisarile naive. Ajutorul emotional continuu, prezenta langa el in dificultate sunt critice.

Insa la cum pui problema nu stiu daca vad dragoste in ce zici tu, pentru ca dragostea acopera multe, te face mult mai tolerant si ingaduitor. Esti sigur de afectiunea ta? Poate ai o structura emotionala care nu se ataseaza asa de tare de celalalt si mai rigida, caz in care trebuie sa gestionezi altfel lucrurile in sensul de a fi mai ingaduitor...

Ti-ai facut vreodata impreuna cu cineva un CT al structurii tale ca om pe mai multe directii? Este foarte interesant sa te vezi pe tine si sa te cunosti...

Devine foarte interesant ce spui,cel putin pentru mine,aproape ca as trece discutia pe privat,dar stau prost la capitolul deschidere particulara,si oricum ce spui tu poate fi util si altora.Asa ca o sa continui sa iti dau apa la moara....Eu voi incerca sa mentin un plan cat de cat concret,fiindca tu tinzi sa idealizezi si abstractizezi totul intr-un plan metafizic alcatuit dintr-o ortodoxie ce agreeeaza doar imprumuturi din psihologie.Deci,sa zicem ca exista cineva care cauta in permanenta conexiuni...Majoritatea oamenilor ,sa zicem ,sunt ca un telefon,se incarca,se descarca,au nevoie doar de un incarcator,dar exista o categorie care sunt ca un incarcator au nevoie de sursa principala dar le trebuie si o iesire,adica se simt bine fiind un canal extragand si pompand concomitent.Multi ne multumim sa fim niste vampiri energetici,niste paraziti egoisti.Eu de exemplu mereu cand am gasit iubirea m-am comportat stupid,am fugit de ea ,nu am stiut cum sa o gestionez,fie ca simteam iubire pt cineva sau invers,sau chiar reciproc.Si tot pierzand ocazii de genu in favoarea escapadelor sau aventurilor sau stiu eu cate incompatibilitati or fi fost,te trezesti intr-o relatie in care incepi sa fi tu victima chiar daca aparent tu esti tot cauza.Culmea culmilor ,sa fi inselat in repetate randuri si tot ea sa aibe crize de gezolie in public cand tu pur si simplu discuti....Oricum nu vreau acum sa expun intreg cazul,dar nici sa admit ca nu as avea vreo vina nu ar fi just.Problema este cand cineva iti ofera,sa zicem cam tot ce poate,dar nu esti singurul caruia i se ofera...Ce faci?Adica ea te iubeste,din moment ce tu esti cel oficial si mereu ceilalti sunt exclusi sau lasati in umbra....Ideea este ca e greu sa renunti la cineva care chiar ti se ofera total in cam toate modurile,dar cum atat mai dureros e ca te minte si iti inseala increderea,tocmai pentru a ascunde prostiile pe care le face,iar eu cum mereu aflu sau o fac sa spuna adevarul....Deci cam asta e ideea,renunti la acest tot,care nu poate spune nu si altora dar care totusi revine mereu la tine si zice ca te iubeste,chiar vrea sa se casatoreasca cu tine...Sau?