[cristiboss56]

Crăciunul are un înţeles duhovnicesc, este o sărbătoare din capul locului duhovnicească. înţelesul ei este adânc, este sfânt, mântuitor. Dar cine se mai gândeşte azi la semnificaţia Crăciunului? Cine se mai gândeşte la Hristos, a Cărui naşte re o sărbătorim? Care televiziune, care post de radio, care ziar. care reclamă?
În care aşa-zis show de Crăciun se vorbeşte despre înţelesul Crăciunului, al naşterii lui Hristos? Care analiză sau cântec dintre acestea se referă la rostul pentru care S-a născut Hristos pe pământ?
Câţi se vor preocupa cu adevărat de semnificaţia reală a acestei mari sărbători ? Foarte puţini. Cei mai puţini, fratele meu. Cei mai puţini. Cei mai mulţi oameni se ocupă cu cele exterioare, cu aparenţele, cu împodobirile, cu pomii de Crăciun, care sunt şi ei încărcaţi de tot felul de podoabe prosteşti.
Veţi vedea cele mai multe case curate şi împodobite, dar sufletele murdare şi în neorânduială.
Veţi vedea întruniri de familie, de societate, iar pe Hristos Cel sărbătorit – abandonat.
Veţi vedea oameni care mănâncă şi curcani bine rumeniţi, Şi fripturi gustoase, şi nenumărate delicatese, desconsiderând în acelaşi timp dumnezeiasca împărtăşanie, Trupul şi Sângele sărbătoritului Hristos.
Peste tot culori, lumini, podoabe, delicatese, îndulciri, plăceri, păcate, miresme, mode, muzici, dansuri, privelişti frumoase, lume multă, zgomot, copii, jocuri, daruri, brazi împodobiţi, păpuşi, iesle… într-un cuvânt lume, lume, peste tot lume. O lume frumoasă, mulţumită, desfătătoare. Şi oamenii, păcăliţi, înşelaţi, pierdui în această frumoasă lume, petrec de fiecare dată Crăciunul fără Hristos.
Fără dragoste, fară milostenie, fară bunătate, fară afecţiune. Doar cu lumea, fară Hristos. Şi este tragicomic să sărbătorească Naşterea lui Hristos fară măcar să-şi amintească de Hristos. Fără post, fară curăţire interioară, fără Spovedanie, fară Sfânta împărtăşanie, fară rugăciune, fară Liturghie. Doar lumea fără Hristos.
Fără noimă, fară credinţă, fără studiu, fară învăţătură, fără sfatuire, fară linişte, fară interiorizare, fară inimă. Numai lumea fară Hristos. Vezi reuşita diavolului?
-Da, desigur, îi face pe oameni admiratori ai lumii şi nu ai lui Hristos.
-Bravo! }nsă noi, creştinii, să nu facem aşa! Nu, frate, să nu acceptăm, să nu dăm înapoi! Să nu fim păcăliţi, să nu ne lăsăm înşelaţi, să spunem nu lumii Crăciunului, adică frumuseţilor exterioare ale Crăciunului, să spunem da înţelesului duhovnicesc al Crăciunului, tuturor celor pe care le susţine credinţa noastră.
Să ne îngrijim şi de împodobirile sărbătoreşti din jur, de case, de magazine, de Biserici, dar să ne îngrijim în primul rând de împodobirea noastră interioară, cu virtuţi şi fapte bune. Să ne îngrijim şi de hainele noastre şi de mâncare, dar în primul rând să ne îngrijim de dragostea noastră, de milostenie, de afecţiunea către cei îndureraţi, către cei săraci, către cei părăsiţi.
Acesta este Crăciunul. Liber de lume, liber de spălarea creierului pe care-o face diavolul, de legarea de cele lumeşti. Crăciun duhovnicesc, cu Dumnezeu, cu Hristos nascut in ieslea sufletului tau .Amin
Arhim. Spiridon Jurnal Spiritual