Citat:
În prealabil postat de Traditie
Citat:
În prealabil postat de vsovi
deci daca subordonarea este un idol inseamna ca totzi cei ce se subordoneaza maimarilor lor sau lui Dumnezeu se inchina la un nou idol, "subordonarea", pe care l-ai gasit dumneata...
|
Rugaciunea e o stare fara gânduri si daca ai astfel de gânduri nu te poti ruga cu adevarat.
Elr sunt idoli.
|
nu este o stare fara ganduri, decat la paganii ce se unesc cu nimicul, cei ce se dizolva in absolut intzelegand ca Dumnezeu este golul, nimicul lipsa, asociindu-l cu eul, cu sinele din totzi shi din toate, un dumnezeu panteist, invatzatura draceasca ce distruge persoana, Sfanta Treime, inmandrind naivul ca sa se doboare pe sine dar nu prin Hristos adica luptand cu pacatul ci terminandu-te la propriu. Dar eu stiu ca dumneata ai vrea asha un loc unde nu apar ganduri, dar aia e desfranarea... e raiul curviei fara ganduri, edenul lipsei de porunca ca doar nu mai ai ce tzine din moment ce te-ai infruptat din pomul cunoshtintzei... banuiesc ca la sf Parintzi e vorba de ganduri de nepatimire, de nepacatuire shi care au fost biruite, dar aceasta stare o intalnim la sfintzii care s-au incununat shi nu la noi sau la incepatori, adica o stare a stintzei cu Dumnezeu dar de o profunda smerenie prin care ei cred cu adevarat ca ei nu shtiu nimic, cum este la sf Evagrie incepatorul Fericirilor... iar rugaciunea nu este lipsita de ganduri... ci e vorba de primii nascutzi care se infiltreaza ca igrasia shi care trebuie lovitzi de piatra unghiulara ca sa te potzi ruga rugaciuni curate, iar daca ai biruit, sa shtii ca dracul repede invartosheaza biruintza ta fie spre edenul desfranarii fie spre primirea slavei de la oameni ca asha ne lumineaza sfintzii ca sa ne pazim, deci spre lepadare de ascultare de Dumnezeu lucreaza dracia, iar tu, crezandu-te grozav ajungi sa te mandreshti shi imediat te trezeshti in iad facand lupte mari pentru nimic, ca e vorba despre nimic asha cum ai vrea tu sa fie la rugaciune, un loc de nimic unde sa te rogi in linishte dar cu locul acela dracul te elibereaza de Dumnezeu... deci e ca in Seinfield, o poveste despre nimic, asha pare, dar ce va fi, va fi multa lene shi mult timp pierdut... caci noi suntem indragostitzi de nimic... iar cum te potzi lupta cu nimicul, ca doar nu e nimic ca sa ai cu cine lupta... shi astfele ne biruie nimicul... haosul etern... dar nimic nu exista, shi aici se ascunde cel rau... ca itzi place sa crezi ca nu exista... dar exista shi nimic... muntzi de nimic sunt pe lume, shi durerile provocate de nimicul lumesc ajung pana la Dumnezeu....
Nu cred ca ai dreptate shi ca de la gandurile subordonarii nu te potzi ruga cu adevarat, caci rugaciunea in subordonare Bisericeasca shi sfanta este luata in seama, altfel este considerata cum tzi-am spus, lacomie... shi tot asha orishiunde eshti inchins, stapanit, asuprit, tot asha rugaciunile nu sunt pentru liberare cum spun paganii ci pentru curatzia inimii, sfintzire shi dragoste rabdandu-le toate intru Hriostos deci toata ocara shi nimicul iar prin ea Dumnezeu ne Mantuieshte sufletul...