[matador]

Intr-adevar, gandurile de hula sunt din "arhiva" trecutului pacatos desfranat, vorbire murdara, etc.
Dupa ce m-am intors la Hristos cu convingere spre o viata intru El acestea au fost luate cu mana cum s-ar zice. De exemplu daca imi venea sa injur ceva ma oprea desi intentia exista, am sters de buna voie si fara regrete toata pornografia din pc de care am fost dependent si am renuntat la fel de buna voie si la toata viata de dinainte fara sa am vreodata vreun regret, chiar ma gandeam serios in urma discutiilor cu duhovnicul meu, sa aleg calea monahala. Toate acestea timp de 1 an jumate. Spovedanie lunara aproape, Sf liturghie tot ce tine de viata crestina. Minunat adica !

De anul trecut din toamna-iarna parca s-a intors trecutul, au reaparut poftele desfranate, vorbele murdare la nivel de hulire, batjocura si f multe altele ce nu credeam sa traiesc vreodata. Parca sunt 2 persoane intr una : unul cel care vrea sa urmeze lui Hristos si celalalt care saboteaza tot: rugaciune, liturghie, cugetare,etc. Din acest motiv, datorita amaraciunii, deznadejdii etc cred ca am dezvoltat si o obsesie pe acest segment, din acest motiv am spus ca nu stiu daca sunt ganduri "trimise" cum spun sfintii parinti ca nu sunt ale crestinului sau sunt ganduri plasmuite de mintea mea deoarece sunt ff dese si nu numai cand particip/practic viata crestina. Simt in mine 2 firi : una care iubeste pe Hristos si alta care huleste. Sunt ca niste impulsuri mentale de a ma gandi la mizeriile astea si dupa ce o fac cad in amaraciune si deznadejde.. plang si disper si apoi iar o iau de la capat ma ridic si tot asa. Totul se petrece la nivel mental si nu fac diferenta daca eu gandesc asa, adica sunt ale mele gandurile, sunt din tagma trecutului meu, dar in acelasi timp le urasc din suflet si mi-as da ani din viata sa nu le mai am. Am momente cand efectiv nu ma pot ruga , citi etc din cauza gandurilor si impulsurilor astea efectiv nu mai suport ce gandesc si ca il supar pe Hristos. Practic ma duc la vale fara voia mea, asta e senzatia ! La orice patima pot pune stop, asta ma doboara

Asta cu "nu le lua in seama, ignora-le etc" nu fct . Cand imi vin/ imi trec prin minte/le plasmuiesc eu ( nici nu mai fac diferenta, ma repet) nu mai sunt om cel putin 1h-2h, simtamantul ca i-am intors spatele lui Hristos ma arunca la pamant si in iadul deznadejdii.

Dupa care imi revin pana in momentul in care istoria se repeta si tot asa....

Doamne ajuta si mila Domnului cu noi toti !