[Moroco]

În prealabil postat de Amiel25

Cand vorbim de religie, automat vorbim si de discutii contradicatorii, mereu au fost si mereu vor fi, eu mereu ma rog la Dumnezeu sa ma ajute sa inteleg si sa merg pe calea cea dreapta iar daca gresesc, sa fiu atentionat.

Frumos, esti plin de intelegere buna, pozitiva. Din felul in care visezi si te manifesti imi dau seama ca esti o fiinta mult mai buna ca mine, duhovniceste ca traire esti pe o treapta net superioara chiar daca esti mult mai tanar. Esti foarte curajos si atasat de Domnul Hristos. Eu fata de tine incerc doar sa nu ma mint, sa nu mint pe altii, sa nu ma autoțepuiesc, sa fiu in concordanta cu Duhul Sfant ala adevarului Adevarat, mangaietorul si curatitorul sufletelor credincioase.

Interesant vis, te duceau acolo, catre moarte, nu fizica, ci interioara, in primul rand. Se schimba conducerea dar aceeasi oameni conduc, si eu am urmarit si urmaresc scena politica dar eu nu vad altceva decat o piesa de teatura condusa de maestrii papusari.

Era chiar moarte-somn caci locuiam nu departe de cimitir folosindu-se de credulitate. Sigur ca adevarata moarte inseamna necredinta asa cum au majoritatea politrucilor.

Se pare ca si tu duci o cruce similara cu cea dusa de mine, prin cate cosmaruri nu am trecut, mereu atacat, atacat "spiritual" dar si in lumea de zi cu zi, fiind luat la misto de cei ce se prezinta ortodocsi si apoi rad si fac misto de mine, avand zeci, sute, mii de urmaritori pe Youtube, cum se poate asa ceva. Mi-a fost propus sa scriu o carte despre experientele mele si am zis ca nu, nu vreau si nu am vrut niciodata sa fac bani de pe urma acestor experiente.

Pai daca ai scrie o carte sau ai pune texte si inregistrari pe Youtube, banii din reclame sau din vanzare de carte i-ai putea da apropiatilor. Problema e slava desarta de la lume, aia te poate afecta inchipuindu-te ca esti cineva important-exportant, un grozav pe sfinvers ce fara sa-si dea seama face treba murdara a satanismului. Crucea mea nu e similara cu a ta, eu nu duc nicio cruce, invat doar sa ma rabd pe mine insumi asa cum ma rabda Dumnezeu caci in tot ceasul fac rele tuturor sfintilor cu voia si cu patima, cu stiinta si cu nestiinta. Nu vreau sa ma arat pacatos ca sa ai impresia ca sunt cineva, chiar fac rele si vad chinul si durerea pe fata celor care simt. Deci la mine e ceva real pisma si rautatea necredintei mele si nu o smerenie smerita si blanda cu inima ce ia vina asupra sa. Lupta mea inrolat in Domnul Hristos-Cuvantul e mai mult cu lumeUl meu si cu mandria si grozavia mea pe sfinvers mituit find cu nemuriciuciu idolitartar si ca as fi o mai buna mancarica desi sunt corupt cu labordelatorie si iubire de sine ca un fel de niusizeu (iepuras). Sunt foarte fricos de felul meu si slugarnic, asa ca un serpisor mic faron ce nu elibereaza sfintii din sclavia rautatii mele de mare tartor. Deci nu ne asemana. Eu am nevoie de multa mantuire de sus, de ajutor, caci sunt handicapat mintal si neputincios si nu sunt bun de nimic pe cand tu vada ca lupti bine si frumos, ca esti curajos si tii aproape de Dumenezeu. Doar prin asta ne asemanam ca si eu ma stradui din rasputeri sa tin aproape de Hristos si de toata Dumnezeirea, prin ortodoxie si prin Credinta in Hristos Cuvantul si in Cele 7 Tr. Ap. care sunt sfintele Cornite ale Mielului Junghiat care a biruit sa deschida Cartea Vietii in Cer si sa-i rupa pecetile. Nu seaman nici cu tine si nici cu Domnul Christos cu fratii Sai ci mai degraba cu un mielut cu doua cornitEU ce vorbeste si se desarta ca un balaur deci asa ca un ispititor ce invata mereu lepadarea de lume si de sine ca sa asculte si sa se supuna si nicicum nu poate izbuti recazand mereu in recidive agravante.

Cu asta ma lupt de ani, victorii si infrangeri, dar asta pentru ca mereu ma pierd pe drum si cu greu ma ridic, insa cu cat te indepartezi de partea carnala, cu atat simti cum te eliberezi din ce in ce mai mult de tine insuti.

Da, patimile firii trupesti pofticioase de labordelatorie si de sato-matzochism, asta ma chinuie in furiile si aprinderile trufiei oarbe caci nu stiu raspunsul la intrebarea din adanc: cine imi face si-mi va face rau in mod repetat si cine imi face si-mi va face bine si asociez repetarea raului si raul care vine plin de stress cu Dumnezeu sau cu sfintii, cu Preasfanta sau cu Hristos aruncand mereu vina greselilor banmasinariei robotului trupesc pe altii, ca-s deranjat, ca-s grersit de ei, ca de aia cad si nu pot sa-i eliberez pe sfinti si pe Hristos cel interior de rautațeurile mele pismase si uracioase. Ma tot pocaiesc mereu dar nu gasesc calea cea buna si abea abea de sus capat putina indreptare. Nu deznadajduiesc si incerc sa duc lupta cea buna asa ca sf. Ap. Pavel sau Petru sau ceilalti sfinti mucenici dar nu la nivelul lor ci la nivelul meu josnic si subuman.

O sa studiez si despre acele lucruri, am studiat aproape toate religiile lumii, dar nu la un nivel profound, experientele mele m-au impins si mai tare sa caut raspunsuri.

N-o sa-ti para rau daca citesti despre Cele 7 Tr.Ap. si despre Cuvantul lui Dumnezeu ramanand in ortodoxie chiar daca ea te reneaga si te prigoneste. Sunt pripiti si nu stiu ce fac asa ca iarta-i si rabda-i oricat de mari duhovnici se cred sau oricat de foarte apostoli sau mari teologi. Citeste si te lamureste si biruieste-ti indoielile si necredintele lamurindu-te, cercetand, fiind cinstit, respectand martorii si minunile evidente, cuvintele, viata curata si perfecta dusa, proorociile implinite. Nu-ti cer sa fi fraier sau naiv ci sa te folosesti de ce-ti da Dumnezeu si vei gasi Calea spre Cer.

Un alt vis foarte interesant, chiar cand am inceput sa ma imbolnavesc. M-am vazut pe mine insumi dormind pe un pat de spital, eram acoperit de o patura, de nicaieri au aparut aceste creaturi care mi-au intrat in piept, aratau precum niste viermi, am stiut imediat ca este boala care a intrat in mine, dar ce se intampla la nivel spiritual avea o reflectie in lumea materiala. Fiind in pat, m-am trezit speriat, inca in vis, la usa de intrare in acea camera vad un om imbracat un haine albe ( roba ), precum hainele preotilor dar albe, iar fata ii era ascunsa, stralucea precum Soarele si nu am putut sa vad nimic. Am stiut ca este un inger care a permis ca boala sa intre in mine.

Putea sa fie un inger in haine albe sau Domnul Iisus Hristos. Cine credeai ca este daca a permis ca boala sa intre in tine? Putea fi satana sau Domnul Hristos care lasand boala iadului, viermii vicleni sa intre in tine a dorit poate sa te indrepte si sa-ti intareasca credinta caci Domnul cand vede ca Il parasesti si nu-L mai iubesti atunci lasa bolile sa te atace ca sa te faca ele sa te intorci la el. Bolile sunt in general slujitorii Domnului. Suferinta si greul bolilor, apropierea si frica de marea trecere te face sa te apropii mai mult de Dumnezeu si sa-L crezi cu adevarat. Daca ai asculta si ai crede normal ca un pamant bun atunci n-ar fi nevoie de boli. Dar Dumnezeu vrea sa fim sanatosi si perfecti si cu trupuri perfecte in care sa locuiasca Imparatia Cerurilor inca de acum si nu abea dupa ce trecem dincolo. Si eu am avut vedenii asa ca intre vis si realitate cand am vazut cum din pricina necredintei parintilor mei cu care discutam si a insistentei mele in a-i convinge cu forta-silnicioasa de adevarul crestin, ortodox, au intrat in mine asa niste viermi in capul si in sufletul meu simtindu-ma ca intro cutie-pahar transparent cu capac plin de viermi in sensul ca ceea ce ma mâna in discutii si in insistenta mea erau defapt interesele slugarnice la lume ale viermăriei din mine, lacome si disperate ca sa se supuna ighemonilor satanisti chiar daca eram bine intentionat. Iadul e pavat cu bune intentii! (defapt lupi travestiti in haine de lupi mantuitori foarte ipocriti si bine camuflati, cartite agresive ascunse in reflexe de auto-aparare)

Dupa cateva luni, am iar un vis, ma gasesc plutind spre cer, in nori se afla acelasi om imbracat in haine albe, haine precum hainele preotilor ( roba ), fata ii lumina precum Soarele si nu am putut sa vad nimic, insa am auzit aceste cuvinte: Drumul tau pe acest pamant s-a incheiat, te-ai descurcat bine pe Pamant, este timpul ca tu sa vi in Paradis"; in timp ce pluteam catre noi m-am uitat inapoi si am vazut multa distrugere, orase distruge, totul era distrus, insa in acele ramasite ma aflam tot eu, partea carnala, dar nu eram eu, acel "Eu" tipa si urla, infuriat la culme, i-am simtit ura, ca eu nu meritam sa ma duc la Dumnezeu, incerca sa ma prinda, mi-am dat seama ca este personificarea diavolului si reprezenta toate greselile mele, acuzatorul, ma acuza sa nu pot urca catre Dumnezeu, insa eu mi-am intors privire catre cer si asa s-a terminat visul meu.

Da, e timpul sa lepezi lumea si placerile lumesti impreuna cu toata procesomania si toata justitiopatia ei viclene si desfranat. Omul arunca vina pe altii si acuza la nesfarsit inchipuindu-se un mare avocat, matematico-fizician stiintific slugarnic la ”sfanta” ratiune ispitoniceasc cu care stranguleaza si sufla in flacara de la lumanare a credinciosilor. Deci da, e timpul ca sa lepadam distrugerea si autodistrugerea in stil kamikadze pe care o slujim in lume si sa urcam spre Paradisul Ceresc.

continuare mai jos