Citat:
În prealabil postat de Pacatosul5687475
Ca să ai ispite și încercări în viață pot fi de acord, că și Sfinții au avut în viața lor.
|
Sfinții au avut ispite mult peste puterea medie de suportabilitate a oamenilor, poate nici nu se scrie tot din viața lor, oricine de aici de pe forum cred că dacă ar avea ispita unui sfânt ar ajunge în te miri ce stări de disperare, lepădare de Dumnezeu etc.
Citat:
În prealabil postat de Pacatosul5687475
Dar nu am citit nicăieri în viețile sfinților că urmarea sfatului duhovnicului poate să te ducă la o stare în pragul sinuciderii.
|
Eu am citit în viața Sfântului Gheron Iosif Isihastul că atunci când ucenicea la doi frați, și a cerut aprobare pt a merge undeva, unul din frați i-a dat binecuvântare, altul nu, a ascultat de cel care i-a dat aprobare și l-a prins o ploaie de s-a îmbolnăvit grav.
Am auzit mai demult în filocalie despre un ucenic care era supus la cazne de coordonator și totuși Dumnezeu a făcut o minune pentru ascultarea lui.
Citat:
În prealabil postat de Pacatosul5687475
Ziceți că ce am eu cu Dumnezeu, bine, dar am voie să întreb următorul lucru: lucrarea duhovnicului și sfaturile sale nu fac parte din providența lui Dumnezeu???
|
Nu știm exact ce zis duhovnicul și ce ai preluat tu din ce a zis, nu cred că duhovnicul te ghidonează ca pe un roboțel, cred că-ți dă marja să alegi în funcție personalitate, aptitudini, nivel de înțelegere, lărgime de inimă, sensibilități etc.
Mie niciun duhovnic nu mi-a zis ce să studiez, unde să lucrez, dacă să mă căsătoresc sau călugăresc, cu ce fată să mă căsătoresc dintre două, decât așa sfaturi generaliste să nu fie chestiuni care vin în contradicție cu morala.
Citat:
În prealabil postat de Pacatosul5687475
Când voi citi în viața unui Sfânt că datorită îndrumării duhovnicului a ajuns în pragul sinuciderii, atunci vă voi crede. Până atunci, nu!
|
În primul rând de ce ai ajuns în pragul sinuciderii, pt că te-ai lăsat afectat prea tare, pentru că te-ai gândit prea mult la ce ai pățit și lucrul ăsta ți-a acaparat mintea și ți-a distrus liniștea, părintele stareț Efrem de la Vatopedu spunea că există o nesimțire bună în fața durerilor și a răutăților gratuite care te mușcă de-a lungul vieții, nu poți să pui orice la suflet.
Nu trebuie la dureri și necazuri să le ridici la pătrat ca și cum n-ar mai fi vreo scăpare și nici la fericiri și realizări să se ajungă la stări de exaltare, ieșire din minți de fericire, la toate trebuie un echilibru.
În al doilea rând nu știi cum transformă Dumnezeu o experiență negativă într-un final cu binecuvântare.