[RappY]

Si impresiile mele:

Calea vietii si calea mortii

Calea vietii incepe cu iubirea dusmanilor ca piatra de temelie. Ce frumos zice: daca-ti iubesti dusmanii inseamna ca n-o sa mai ai dusmani! Ce usor sa scapi de dusmani, trebuie doar sa-i iubesti!

Tot in calea vietii ni se spune sa nu sovaim gandind ce va fi sau nu va fi. Cati ne stresam si ne tot gandim ce va fi sau nu va fi? Doar Dumnezeu stie ce va fi, noi suntem chemati sa avem inima buna nu sa ne facem griji de viitor. E o diferenta imensa si e de multe ori uitata in griji.

Ne zice tot acolo sa invatam copiii frica de Dumnezeu! Nu doar dragostea de Dumnezeu, atentie! Astazi se cam confunda lucrurile, se uita ca de Sfantul Potir ne apropiem cu frica si cu iubire, cele doua ni se zice ca ar fi incompatibile de cei ce urmeaza calea mortii.

Ne spune sa avem iubire fata de sluga nu sa nu avem slugi! Iar important de observat, nu confundam ierarhia social-economica cu indumnezeirea. Fiecare isi lucreaz pregatirea sa in Duh, ne spune acolo.

Si ce ne zice de idoli: ca sunt zei morti! De ce sunt morti, oare diavolii nu mai exista? Sunt morti ca urmeaza calea mortii. Deci si noi cand urmam calea mortii suntem practic separati de Viata adevarata. Cand vorbim de moarte si de viata, nu vorbim de aspecte medicale ci de lucruri duhovnicesti. Conteaza sa fim in viata acum si dupa adormire si sa evitam moartea nu prin auto-aparare, ci prin urmarea calea vietii! E important asta ca unii zic ca evita moarta strangand bunuri pentru zile grele si boli grave dar ei de fapt isi agonisesc moartea in tot acest timp! Ni s-a spus: conform caii vietii, nu ne gandim ce va fi sa nu va fi. Foarte important de retinut ce inseamna viata si moarte, si vedem ca Didahia insista mult pe asta si incepe cu aceasta distinctie.

Viata inseamna sa purtam jugul Domnului cu bucurie, multumire, si slava!

Restul lucrarii este prea dificila pentru mine.