[Iorest]

Luca 16 v

22. Şi a murit săracul şi a fost dus de către îngeri în sânul lui Avraam. A murit şi bogatul şi a fost înmormântat.
23. Şi în iad, ridicându-şi ochii, fiind în chinuri, el a văzut de departe pe Avraam şi pe Lazăr în sânul lui.
24. Şi el, strigând, a zis: Părinte Avraame, fie-ţi milă de mine şi trimite pe Lazăr să-şi ude vârful degetului în apă şi să-mi răcorească limba, căci mă chinuiesc în această văpaie.
25. Dar Avraam a zis: Fiule, adu-ţi aminte că ai primit cele bune ale tale în viaţa ta, şi Lazăr, asemenea, pe cele rele; iar acum aici el se mângâie, iar tu te chinuieşti.
26. Şi peste toate acestea, între noi şi voi s-a întărit prăpastie mare, ca cei care voiesc să treacă de aici la voi să nu poată, nici cei de acolo să treacă la noi.

______

Deci e clară treaba, Avraam murise cu mii de ani înainte de Hristos, şi era încă chipul lui nu era reîncarnat, şi săracul Lazăr şi bogatul nemilostiv muriseră şi fiecare era într-un alt loc, nu se reîncarnaseră, nu li se alterase fiinţa, nu şi-au schimbat regnul.

Bogatul nemilostiv se chinuia şi Biblia nu-i reţine nici măcar numele, nu a fost scris în Cartea Vieţii, era şi o prăpastie de netrecut între morţi, darămite să revii din nou în lumea văzută ca altă făptură.