[Moroco]

Psalm istoric nasol de tot,

Lucifer, râma cu aripi, s-a suparat pe Dumnezeu cazand din mandrie in minciuna si rautate si nu s-a poacait asa cum ii era numele ci din rautate a ales caderea in pomul oprit, in pomul cun-o-stiintei devenind satana ispititorul. Era unul din cei mai intimi ingeri ai lui Dumnezeu, cel mai stralucit, insa ca sa se laude si sa se slaveasca pe sine insusi si sa defaime pe Dumnezeu a cautat cum sa faca trufia asta si inca de la inceput a gasit stiinta. Cand a cazut in pomul cunostiintei ca o omida cu aripi si-a pierdut credinciosia si astepta acolo pandind ca sa roada prin om, femeie si celelalte vietuitoare toate frunzele si roadele cunostintei. Cand a ispitit pe Eva si cand a luat si a mancat ea din rodul acelui pom si a dat si lui Adam, satana s-a facut brusc negru si râma duhovniceasca, spirituala, s-a rupt in 3 parti, locuind una in vazduh, alta in om si alta in femeie. Pentru fapta asta rea Dumnezeu a pedepsit rama care si-a pierdut aripile osandindu-o sa se tarasca si sa se miste acolo in adanc. Si acolo in adanc, miscandu-se ca un surdomut orb, minte cu rautate si barfind si denigrand transmite minciuna prin meca-nica francmasinariei, ca un ninjalau macazist ce schimba macazurile dupa interesul satanei ca sa se apere, folosind puterea adversarului ca sa o intoarca impotriva lui Dumnezeu si a binelui, invartosand, incurcand, zicand invers, stiind invers, tintind invers, afland pe dos, revelandu-si invers decum este realitatea si adevarul, butonand si manevrand de acolo din eul omului, trnasmitand prin aceste manevre tot felul de barfe stiintifice superstitioase ca o stea a adancului, ca o stea a stiintei, ca o stea a neascultarii prin libertate incat omul are impresia ca stie el insusi, crezand ca e el insusi acel adanc in care are incredere ca nu minte si ca stie incat se preda in mana lui, si mintind de acolo se da in mana patimilor, si stiind mereu din sine de parca ar scoate informatii furate din adancul unui depozit, crede omul cu superstitie, se inalta pe sine insusi si se realizeaza aceasta placere desfranata a trufiei. Pe acest principiu functioneaza si toate placerile sexuale caci rama rupta in 3 parti locuind in adancul poftelor vrea ”iubire”=placere si se uneste si daruie neascultare prin placerile ”eliberarii” prin pacat ca o fecundare de tip scorpie, care manca capul masculului ca sa se implineasca scriptura, dupa randuiala lui Melchisedekapiteaza pentru a asculta, preotul Tatalui, preotul lui Dumnezeu Sfanta Treime, care l-a binecuvantat pe Avraam care a introdus circumcizia contra egoismului, si manca ramele asa cum scorpia a cerut si a mancat capul lui Ioan Botezatorul sau al lui Iuda Iscarioteanul din interiior. Deci sminteala ramei satanice vine din 3 parti, din adancul intunecat al vazduhului pana in fundul pamantului, din adancul eului femeii si din adancul eului barbatului, adancul fiind confundat de omu rau cu propul eu, cu propria pofta din adanc, cu insusi adancul vazut sau nevazut al creatiei, cu adancul sticlei, al marilor sau al pamantului, asa ca un fund de U, si bineinteles ca sminteala ramelor vine din lume prin oameni si prin toate fapturile in care se afla aceasta râma rupta duhovniceste, refacuta trupeste acolo unde locuieste si care cere unitate de siguranta chemand la unitate spirituala râmeasca, unitatea neascultarii prin pacat, patimi si rautate ca sa formeze impreuna o singura râma.

Deci omul trebuie sa se pazeasca de aceasta voce muta si mincinoasa a mintii si a ”stiintei” ce vine din adancul eului propriu, barbat, din adancul eului femeii, din adancul eului mushtelor, ingeri cazuti deveniti demoni osanditi in adanc si fara chipuri ce imprumuta si fura de la oameni sau de la animale ca sa strice, sa ia, caci si-au pierdut chipul lor ingeresc, si bineinteles minciuna vine prin atatea canale de comunicatie din adancul cartilor si din vocea lumii, radio santz, vocea avericii, vocea te-ia-asia si vocea europatimii libere, caci acolo locuieste satana in stiinta si de acolo vrea cununia omului cu stiinta ispitind rama rupta in 3 parti, mintea-babilonului cel mare, vrand amagind sa-si refaca unitatea de rama si de aia ispiteste ca o scorpie inmulticioasa, pandemica, si de acolo din adanc ispiteste ca o iubire, ca o pofta, ca o dorinta paroxistica iesita din ispita si cere sa fie facuta silnicia tare la cerbice sub amenintari ca sa aduca tensiunea la paroxism, sa creeze suspans maxim, comunicand pe frecventa joasa si inalta, ridicand presiunile pana la descarcare prin fulgerare implinind usurarea, scurgerea, curentarea, sa se inchida circuitul egoist, bucla ”iubirii” de sine insusi pacatoasa ca o sursa de informatii. Prin aceasta cun-o stiinta pacatoasa obtinuta prin neascultare si pacatuire se depoziteaza in adanc stiinta si la nevoie se ridica din adanc cu furie, cu indreptatire, cu revolta, cu atitudine si merge fraierul, merge la razboi, merge la arme, merge la distractii, merge la faradelegi, merge la pierzare silnicind pe toti sa-si puna semn pe mana dreapta sau pe frunte autoindreptatindu-se si asa duce la pierzare pe oricine, prin barfa miscacioasa cu care pacaleste si tepuieste oamenii sa se razbune, sa pacatuiasca, sa faca faradelegi si sa nu mai asculte ei de Dumnezeu si sa nu-L mai creada pe Dumnezeu ci pe lume, pe satana care o stapaneste prin pacat si prin idoli, sa urmeze omului pacatos, pe femeia desfranata sau pe lumea condusa de satei facand recalama la fericirea luxiferica obtinuta prin refacerea acestei unitati babilonice de râma, caci cele 3 râme fara aripi se regenereaza trupeste si vor din adanc sa refaca unitatea râmei duhovnicesti cu aripi prin inmultirea desfranata de râma si om cazut, josnic dupa formula 600+60+6=666 adica lumea si demonii + barbatul pacatos + femeia desfranata = labordelul unitatii celor 3 râme ce vor implinirea idealului unitatii de stiinta, ”adevar”-barfa, minciuni, care zvarcolindu-se dau senzatii de mare, mult si tare, inalt, puternic si energetic, vrand tzepuitul tzepuitor, pentru aceste satisfactii amagitoare, sa traiasca in unitate rea socotita-pervertita-simtita ca buna, devenind o singura râma cu aripi, ”stralucind”, adica refacand in mod fals si ipocrit pe acel luxifer care a fost la inceput, râma cu aripi, inchipuindu-si si crezand ca e posibil sa dainuie luand in om locul lui Dumnezeu, adevaratului Dumnezeu... insa e doar o tzeapa ”idealista” a nebunilor, soldata cu copii din flori, copii nedoriti, avortati, orfani, pierduti, chinuiti vesnic.

Speram ca cele vechi sa treaca cat mai repede, sa se termine odata cu pupatul in stanga-spate, in omoplatul stang cu ventuzuochiulhul adancului negriu si energetic-arzator, sa moara omul cel vechi al pacatului si necredintei... ca sa intram in noua creatie ce vine de la Dumnezeu prin Domnul Iisus CHristos Cuvantul ce vine cu sfintii la poporul Sau pentru toti credinciosii si toti oamenii din toata creatia, vii sau morti.