[Moroco]

Psalmul strivirii capului sarpelui, rastignirii trupului si indreptarii cozii.

Sharpele cauta sa fie singur, vrea sa se scape de toti ca sa umble singur, dar nu asa ca Domnul Iisus Hristos-Cuvantul ci exact invers, vrea sa fie strain de Dumnezeu, fara Dumnezeu si singur si necunoscut.

Sharpele e invers si inverseaza, e un inversat inversator care prin lucrarea lui cea neagra si ascunsa strica lucrarile si fapturile lui Dumnezeu.

Sharpele fiind singur vrea sa afle, vrea sa stie, vrea sa invete, vrea sa cunoasca, vrea sa se desavarseasca, sa se perfectioneze, sa simta placeri, emotii, sentimente, sa se eleveze elucubrandu-se in trairi de maxima simtire si competenta, vrea sa fie cel mai mare teolog, cel mai mare intelept, cel mai amare credincios, cel mai mare familist, cel mai puternic razboinic, cel mai capabil si calificat constructor, organizator, generator de sisteme, cel mai functional aparat foarte performant cu inteligenta artificiala, si asta doar pentru ca vrea ca singur sa dovedeasca cat e de extraordinar si plenipotential, invincibil si invingator, luptator si aparator, jertfelnic si jertfitor, cel mai milos milostiv si cel mai mare vorbitor comunicator desteptator-inteleptitor.

Sharpele are burta mare si vrea sa adune in ea toata creatia si dand din cozi vrea sa innainteze spre viitor pe orice cai. Deci capul lui musca cu dintii si-ti baga otrava nu ca sa te distruga ci ca sa te elibereze de viata ta dezolanta si ratata, te ia, te anesteziaza si te farmeca sa te lasi inghitit de el, te hipnotizeaza, te cucereste sa vrei, sa intrii in burta lui, in sistemul lui si acolo sa crezi ca e raiul, ca acolo ai gasit scaparea si fericirea, libertatea. Te preia cu ochii hipnotici, sulimenisti, te adulmeca indelung cu narile, cu aburii, te linguseste si te gusta mangaindu-te cu limba si iti infige colti ascutiti ca sa nu simti injectia cu ser amortitor ci sa te simti tot mai bine, in pace, in placere, in fericire cand te inghite si cand mergi spre burta lui prin canalul oranj, tzeava cea lunga a trupului sau prin care trebuie sa parcurgi drumul ca un incantat ca sa nu produci rani, sa nu produci traume, sa nu zgarii, sa nu te zbati, sa nu fii constient, sa nu fi treaz complet. Dupa ce te-a luat cu armaghedonul si cu ascutisul si taisul armamentului greu si dupa ce esti bine imbatat cu dulceata amestecurilor sale ametitoare deja esti intrat pe poarta cea larga si te dai pe topoganul alunecarilor mergand cu trenuletul groazei prin cotloanele nebuniei crezand ca e bine, ca mergi moca cu mocanitza, fiind atent la privelisti luxuriante, vazand ca te foiesti in grijile suspansului momentului culminant incepe si te intreaba mereu prin comunicatii superstitioase ce te nemultumeste ca sa-si adapteze sistemul tutelar-tunelar pentru a-ti oferi o calatorie fara problme, sa-ti fie mai comod, sa nu ti se faca rau si astfel te tot investigheaza si te testeaza daca ai ceva neplaceri, nemultumiri si probleme de constiinta sau de gresala fatala sau de tradare tulburatoare si neascultare fata de cineva, vreo indureare nelinistitoare, rezolvandu-ti drept si competent toate neclaritatile pana te linsitesti complet si adormi intro letargie placuta bucurandu-te linistit ca se termina calatoria si ca ajungi la destinatia predestinata de el, de sharpele smintishorizator ca leprebola care te-a ales sa te inghita cu fulgi cu tot, cu familie cu tot, cu biserica cu tot, cu toata smintzisorenia si vrerednicia ta pentru burta lui iar dupa ce te perimezi sa te bage in depozitul din cozi de unde o sa ridici rugaciuniuni.

De acolo din adancul burtii lui iti da si tie acea sete, acea pofta, acea dorinta de cerseala, de scapare, de dezvoltare, de lupta pentru ceva, de acolo din neascultarea si din necredinta lui revoluta si tu te molipsesti si vrei si tu ca el, si acel adanc e adancul cersetoriei tale, adancul vrerilor tale, dorinta de bani, dorinta de mai bine, dorinta de forta si capacitate, de intelepciune, de ipocrism, de vrajeala, de profit, de specula, de utilitate pentru societate si pentru lume. Daca te plangi te satura el cu hotdogi si fructe de mare toroidale rosii asezonate cu sos de canalizare caci e plin de toate materiile si energiile si te umple cat ai clipi incat nu ti mai e foame, nu ti mai e sete de nimic mult timp, esti atat de satul ca vrei mereu sa dai la altii din prea plinul averilor tale abundente.

Tu ii preiei functiile sale si capul lui devine capul tau si te apuci si inveti, studiezi cu ambitie, te perfectionezi, te razboiesti si te desavarsesti mereu ca un sarpe, ca un porc nesatul, ca un lup infometat calator singur si liber, ca un caine cersetor aparator, ca un necunoscut nestiut, ca un strain ascuns care vrea sa cunoasca, sa stie, sa inteleaga, sa poata, sa aiba, care vrea sa vrea mereu sa se intretina singur, sa excluda pe oricine si sa stapaneasca, sa fie temut, laudat, adulat.

Ce ai de facut cu acest capE de smintzisor parazit su suflet de bucurie inversata si aceasta bUrtUuă tot mai flamanda in care Credinta iti e invers si din mijlocul ei iese dorinta de scapare in placeri smintzisoare si stiinte impartasitoare? Trebuie sa iesi cu ele din cotlon ca sa le duci la Domnul sa ti le striveasca capulE, sa le rastigneasca truUpuUul, sa le indrepte cozile erectice, sa te puna sub ascultare si lepadare de singuratate caci a fi omul singur este sursa tuturor relelor care cresc si se dezvolta sistematic.

Doar Domnul umbla singur prin Cer si pe pamant pentru a gasi pe cel pierdut in singuratatea omului sharpe, singuratatea sharpelui om cu interior shEUrpEU de strivit, cu suflet pierdut si inghitit-inghitzitor ca un porc nesatul, ca un sherporc-de-caine lup maidanez bagabont si liber!

N-ai cum scapa de strivirea capului tau, de rastignirea trupului tau cersetor si de intreptarea cozilor! Nimeni nu scapa oricat ar nedajdui deznadajduind scaparator ca sa nu deznadajduiasca!

Totusi poti scapa de ceva daca brei sa ajungi intelept. De neascultarea ta de Dumnezeu prin tot felul de pacate pe care le faci vrand sa scapi de ispita facand-o sa scapi... de ea, nepricepand ca nu se scapa de ispita capului sarpelui invers, facand-o pe ea, implinind-o pe ea, respectand porgramarea, urmand voia, implinind porunca ispitei, cererea, dorinta, judecata ei, asa nu se sacapa ci asa se merge ca prostul, fudul si grozav laudaros, tot mai in jos in burta sharpEUului, om rau si singur, spre depozitele din cozile invartite ale ”inimii” sale, rele ca un raiad.