Citat:
În prealabil postat de RappY
Asta nu contrazice ce am spus. Nașterea este din veșnicie, este o singură dată, dar de ce ar însemna asta că este un act „terminat”? De vreme ce-i „din veșnicie” nu se supune legilor timpului sau înțelegerii a timpului. Nu spunem că Duhul „a purces”, nu? Spunem că „purcede”. Vrei să spui că „nașterea” este o proprietate încheiată și purcederea nu?
Aici nu e vorba de vreo izvorâre, căci aceea este dinspre creator înspre creație, deci dobândește un caracter temporal (se întâmplă cândva). E vorba de proprietăți veșnice, Fiul nu „izvorăște” din Tată, Duhul nu „izvorăște” din Tată ci „purcede”.
Din „Teologia Dogmatică: Manual pentru seminariile teologice” de Pr. Isidor Todoran:
|
Nu este cum spui, din cate imi amintesc si eu am crezut asa la un moment dat si am cercetat care e adevarul. Sfanta Treime este formata din trei Persoane, mi se pot naste din nou pentru ca ar pierde caracterul de Persoana si am avea ceva asemanator sabelianismului. Asa cum si un om nu se poate naste a doua oara, din punct de vedere fizic, nu spiritual. O fiinta se poate naste o singura data. Fiul S-a nascut din Tatal din vesnicie, adica la inceputuri, nu e vorba de un proces continuu, vesnic.