[MineaPeter]

Doamne ajută și o primăvară frumoasă să avem!

Despre Înalt Preasfințitul Părinte Teodosie, nu mai sunt multe comentarii de făcut. Și-a primit dojana, nu știm în ce măsură dorința de a avea mitropolie era fundamentată de voința de a restabili vechea glorie a mitropoliei dobrogene și în ce măsură ținta ascunsă era aceea de a deveni Patriarh. Supoziții și comentarii răutăcioase la adresa Ierarhului sunt multe, nu le reluăm acum, astea-s răutăți omenești. Să vedem mai departe dacă „va recidiva” ori ba. Oricum, avem declarații interesante, precum cea cu nebărboșii ciuntiți.

Iar în ce îl privește pe domnul Vasile, găsesc că avea oricum un limbaj cam greoi, alambicat cu neologisme, mai greu de priceput pentru omul mai puțin citit de rând, ca și când cuiva i-ar plăcea și ar iubi pretențiozitatea în vorbire. Iar părerile personale și nu foarte bine ancorate în Credință, desigur, nu fac casă bună cu sarcina de purtător de cuvânt al Ortodoxiei și-al Patriarhiei românești. Astfel încât Sinodul de ieri, organizat într-o zi unică la patru ani (sau... la 28 de ani, dacă ne gândim că 29 februarie a fost joi), a făcut și niște curățenie în Biserică, pe lângă mustrarea arhierească și organizarea tribunalului bisericesc anticorupție (DNA-ul Bisericii). A fost un Sinod care s-a întrunit ca să facă ordine și ca să aducă niște claritate în lucruri.

Domnul Vasile ar trebui acum să aibă grijă, nu doar de viața sa personală și de părerile cu care rămâne, ci și de soția dumisale care apare a nu fi o ortodoxă foarte credincioasă. El este bărbatul în casă și trebuie să se ocupe îndeaproape de doamna Cristina, căci așa cum femeia necredincioasă se sfințește prin bărbatul credincios precum ne învață Sfântul Apostol Pavel încă din vechime, în zilele noastre periculoase și bărbatul credincios se poate nelegiui printr-o soție necredincioasă! Iar datoria de a vorbi în numele Bisericii și al Întâistătătorului ei pământesc dintr-o țară ortodoxă nu este, în mod sigur, pentru oricine și oricum. Trebuie să ai o anumită purtare, un caracter, un suflet și o familie bine calapodite pentru aceasta! Altfel se aplică principiul: „Adevărul nu voiesc să-l aud din această gură.”

Deci Sinodul a hotărât ieri demiterea aceasta după dreptate. Ați văzut? Patriarhia locuta, causa finita!
Vom trăi și vom vedea cine va vorbi pe viitor pentru Biserică. Poate că îl vor repune pe Părintele Constantin Stoica. Poate că va urma părintele dobrogean Eugen Tănăsescu, care cu ani în urmă a avut articole prin ziarul Adevărul. Poate va fi un alt preot (dar oricum, NU un laic). Nu știm. Rămâne de văzut ce vor hotărî aici oamenii de la vârful Ortodoxiei românești, sub înrâurirea Duhului Sfânt și în comuniune cu Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. Deocamdată, să ne bucurăm că s-a mai închis o gură nepotrivită. Nu, nu de ÎPS Teodosie este vorba!

P.S. Moroco, încă o dată, taci. Și pune-te și dumneata de te bărbierește, căci adevăratul ascetism și filosofia NU stau în bărbi largi.