Citat:
|
Într-o zi de 2 MARTIE, în anul 1905, vedea lumina zilei la Câmpulung (Muscel), Radu Demetrescu, cel ce avea să dea literaturii române cele mai sublime transformări ale suferinței în poezie, rămânând în memoria românească drept „poetul închisorilor politice”. Sute de mii de deținuți politici care au reușit să supraviețuiască regimului de exterminare din închisorile și lagărele comuniste, îi datorează enorm lui Radu Gyr: poezia lui, care L-a adus pe Iisus în celulele mizere, a reprezentat o adevărată cheie de boltă a rezistenței spirituale în întunericul promiscuu al universului concentraționar bolșevic.
|
Îndemn la luptă
de Radu Gyr
Nu dor nici luptele pierdute,
nici rănile din piept nu dor,
cum dor acele brațe slute
care să lupte nu mai vor.
Cât inima în piept îți cântă
Ce-nseamnă-n luptă-un braț răpus?
Ce-ți pasă-n colb de-o spadă frântă
Când te ridici cu-n steag, mai sus?
Înfrânt nu ești atunci când sângeri,
Nici ochii când în lacrimi ți-s.
Adevăratele înfrângeri
Sunt renunțările la vis.