Citat:
În prealabil postat de Penticostalul Traditional
Acum, desigur ca omul care a murit ar un suflet viu. Mort este numit cel al carui trup si-a incetat functiile vitale. El a murit in sensul ca trupul a murit. Sufletul celui credincios se duce la Dumnezeu.
Aici este insa o problemă. E posibil ca sfintii care au murit sa poata comunica cu Dumnezeu. E posibil chiar sa il roage pe El ceva pentru cei de pe pamant. Insa Biblia ne interzice noua sa chemam duhul unui astfel de credincios care a murit si sa-l rugam sa se roage pentru noi sau sa ne ajute in vreun fel. Noi nu trebuie sa chemam in ajutor duhurile celor morti si nici macar sa alergam la cineva care are o astfel de practica: Levitic 19:31 Să nu alergați la cei ce cheamă morții
Levitic 20:27.Bărbatul sau femeia, de vor chema morți să moară neapărat: cu pietre să fie uciși. Aici este vorba desigur de mortii care au murit fizic. Adică trupul lor era mort iar duhul era viu. |
Acuma, dă-mi voie să te întreb: pe muntele Tabor Domnul a stat de vorbă cu două personaje importante în narațiuni semnificative ale revelației creștine: Ilie și Moise. Despre primul știm că a dispărut în imensitatea cerului fără să guste moartea, iar al doilea se odihnea de câteva secole la doi metri sub pământ într-un loc tăinuit (din motive bine întemeiate). Dacă în cazul lui Ilie suntem oarecum lămuriți, în cealaltă situație a discutat cu fantoma lui Moise, sau cum?