26.05.2024, 21:21:32
|
|
Senior Member
|
|
Data înregistrării: 20.01.2007
Mesaje: 3.359
|
|
Citat:
În prealabil postat de RappY
Cu ciobul minții
Virgil Maxim
Doamne,
m-am apucat să car Lumina Ta
cu ciobul minții mele
în bojdeuca mea…
Și… nu știu ce-am făcut
fiindcă,
din ziua
și chiar din ceasu-n care-am început,
i se cojesc pereții
și cade toată tencuiala ei de lut!...
Doamne,
m-am apucat să car Lumina Ta
cu ciobul minții mele…
Și-acum, zidirea mea,
pe Stâlpii-Înțelepciunii o-nnoiesc
și-așez Icoană,
Chipu-Împărătesc,
Al Celui-ce-a-făcut,
cu darul Lui,
Din ciobul minții mele
Tron Ceresc!... |
Multumim,
Mi-a placut foarte mult poezia asta!
__________________
Menirea omului pe pamant nu este de a manca si de a-si face nevoile ci sa ajunga asemenea lui Dumnezeu Tatal.
«τὸ γὰρ μυστήριον ἤδη ἐνεργεῖται τῆς ἀνομίας, μόνον ὁ κατέχων ἄρτι ἕως ἐκ μέσου γένηται·»
|