Desprinderea de mediul neoprotestant a fost lentă (fără a fi nici acum totală, pentru că n-am încetat să-mi iubesc părinții, bunicii, frații), trecând mai întâi prin răcirea credinței de copil, până la necredință odată cu intrarea în adolescență. Întâi de toate, asta s-a întâmplat pentru că părinții mei, odată cu plecarea la oraș n-au mai practicat-o, chiar dacă sufletele lor au rămas marcate de educația și credința pe care le primiseră la rândul lor în copilărie și pe care aveau să le regăsească mai târziu.
Așa încât, între credința bunicilor și cea actuală distanța este cea dintre copilărie și maturitate, eu decizându-mă să îmbrățișez Ortodoxia la 23 de ani, când am primit și botezul. Asupra acestui punct de cotitură al vieții, însă, voi poposi un pic atunci când/dacă mă vei întreba. Acolo ar începe să fie vorba și despre Părintele Galeriu. Deocamdată vreau să merg pe mâna ta, fiind eu însumi curios unde vom ajunge. (Pe seraficul părinte Sofian am fost binecuvântat doar să-l văd, însă n-a fost puțin lucru, pentru că mi-a fost dat să văd și prin el ceva din lumina Dumnezeirii reflectată pe chipul un om).
Cât privește forumul, cred că marea lui calitate este că oferă un spațiu de întâlnire a celor care împărtășim o credință comună, dându-ne ocazia să o exprimăm, să o articulăm, să o lămurim... și chiar să ne întâlnim într-o dragoste frățească de care mulți nu avem parte în parohiile pe care le frecventăm. Discuțiile, chiar și polemice, cred că pot fi un ferment pentru sporirea și adâncirea credinței fiecăruia dintre noi, cu condiția să avem inima deschisă.
Dăunător...? Poate numai dacă, la un moment dat, duhul postărilor devine, pe ne-simțite, unul străin de al lui Hristos. Dacă în loc să aducă pace va semăna neliniște, în loc de claritate – confuzie și aberații, în loc de îngăduință – intoleranță … în loc de dragoste – ură. Mă gândesc că, pentru cineva care se află la începutul căutării și vrea să se lămurească în privința credinței creștine de la cei cu care ar urma să se înfrățească, intrarea într-un astfel de spațiu ar putea să-l facă să iasă repede, închizând cu grijă ușa după sine. Mă tem că, așa cum se prezintă acum, forumul nu este departe de acea stare.
__________________
Știu, vom muri. Dar cîtă splendoare! (Daniel Turcea)
|