Câteva date despre pravile/nomocanoane/legi bisericești pe teritoriile române:
- Secolul XV
- Anii 1400: Pravila lui Alexandru cel Bun (extras din Basilicalele lui Leon al VI-lea Filozoful). Tot în acest timp probabil circula nomocanonului lui Matei Vlastares.
- Anii 1400: Există o copie a nomocanonului cneazului Vladimir al Voliniei găsit la Mănăstirea Hodoș-Bodrog (astăzi în Biblioteca Episcopiei Aradului) care pare să fi fost tradusă de un român din Athos în secolul XV.
- 1451: Cel mai vechi manuscris de pravilă în limba slavonă copiat în Țara Românească (după nomocanonului lui Matei Vlastares), Zaconicul / Pravila de la Târgoviște (Dragomir, Vladislav Voievod)
- Secolul XVI
- 1556: O traducere (greacă → slavonă) a nomocanonului lui Matei Vlastares făcută pentru ruși (Macarie al Romanului, Alexandru Lăpușneanu)
- 1561: Prima pravilă în română, Pravila sfinților părinți (diaconul Coresi)
- 1581: Prima pravilă românească (adică nu tradusă ci compusă pentru români special) în manuscris, pravila lui Lucaci (Eustatie al Romanului)
- Secolul XVII
- 1640: „Prima colecție tipărită de legi civile și bisericești a statului medieval Țara Românească și a întregii Biserici Ortodoxe Române”, Pravila de la Govora, tradusă după un nomocanon bizantin (Mitropolitul Teofil, Matei Basarab)
- 1646: Pravila lui Vasile Lupu, surse bizantine / Basilicalele (Eustratie Logofătul, Varlaam al Moldovei)
- 1652: Pravila cea Mare, în principal din Matei Vlastares (Mitropolitul Ștefan, Matei Basarab)
Altele:
https://www.crestinortodox.ro/drept-...ane-69923.html
___________________
Se vede în istoria românilor importanța pravilei bizantine, fiind poate elementul cel mai important pe care l-am luat de la cultura bizantină. Legile au stabilit raportul dintre stat, Biserică, și supuși, și au dat o anumită formă dezvoltării spiritului românesc.