Să pretindă cineva că moralitatea s-ar reduce la politețe și așa-zisă ,,bună purtare" este NEORTODOX, nu vreau să spun erezie, că asta ar fi un soi de neortodoxie dusă la extrem.
Să pretindă cineva că ortodoxia nu implică în mod necesar și moralitate ortodoxă, adică una care nu se balaceste plină de nesimțire în păcate împotriva Duhului Sfânt, în păcate strigătoare la Cer sau alte păcate grave este NEORTODOX. (Este adevărat că opinii contrare sunt de multe ori agreate și efectiv practicate de unii care se cred ,,stâlpi ai Bisericii", mari jupani peste supuși, chiar cu valențe de factură sclavagista, dar vor vedea ei mai devreme sau mai târziu încotro vor fi duși, că Dumnezeu nu Se lasă batjocorit, așa cum cred ei.)
Prin urmare, nu există apostolat ortodox fără moralitate ortodoxă. (Sunt unii care nu știu dacă au propriu-zis o altfel de credință decât cele menționate mai sus, dar în mod sigur opțiunea lor existențială este să calce pe oricine în picioare pentru ,,înfăptuirile lor" ,,apostolicesti", însă în astfel de cazuri este vorba despre personaje care își pervertesc mintea și conștiința în mod voit, intenționat, fără a le păsa, despre personaje care se complac și în mod conștient în păcate strigătoare la Cer sau chiar în păcate împotriva Duhului Sfânt, or pe astfel de căi nu cred că se poate ,,moșteni" Împărăția lui Hristos, a Preasfintei Treimi, chiar și în cazurile unor autoinchipuiti apostoli dintre ierarhi și preoți, lucru care e adevărat că nu ar fi ușor de acceptat și de afirmat, însă personal nu am auzit până acum de existența vreunei dogme care să precizeze că un ierarh sau un preot nu are cum să ajungă în iad pentru vecii vecilor.)
__________________
„În casa lui David cele înfricoșate se lucrează, că acolo e focul, care arde toată mintea cea întinată.” (din antifonul al treilea al glasului al cincilea)
|