[Iorest]

În prealabil postat de MineaPeter

Iuda a fost diavol după starea lui de spirit, nu după ființă, căci chiar dacă era trup şi suflet de om, prin felul lui de a fi a făcut lucrul, voia şi misiunea diavolului în viață, pornind de la materialismul şi hoțeala cu punga de bani şi terminând cu Trădarea şi, de parcă nu era de ajuns, şi cu sinuciderea. Pentru această atitudine sufletească diavolească, a ajuns şi el să fie numit diavol, deşi ființial vorbind era tot ca noi. Tot pe logica aceasta, oamenii cu virtuți şi fapte de suflet mare sunt numiți îngeri, chiar dacă ontologic lucrurile nu stau chiar aşa! Şi apoi şi îndumnezeirea omului este după har, dar NU după ființă.

Văd că e un singur pasaj unde un om cu prenume-identificabil în timp e numit diavol în Noul Testament, nici măcar cei care făceau vrăji sau idoli, sau fariseii, cărturarii, saducheii, persecutorii romani, persecutorii închinători la idoli, perceptorii fiscali care jecmăneau sub autoritatea Romei, nu erau numiți diavol.
Deci Iuda o fi fost diavol că a intrat în el sau avea o fire înclinată spre rău.

În prealabil postat de MineaPeter

După fiinţa noastră nu putem fi îngeri sau dumnezei, dar după har sau, pentru început, după asemănarea în purtare, da! Însă tot cu ajutorul Domnului, nu de unii singuri cu voia noastră.

Unul chiar era potrivnic Iuda Iscarioteanul, mă întreb dacă a scos demoni și a făcut minuni când au fost trimiși prima dată la propovăduire în Matei.