[Moroco]

SetuUu-setisuUu se manie, se infurie, se revolta in nemultumire razboindu-se in noapte si ataca problema de parca ar vrea sa indrepte, sa repare, se elimine greselile, sa mantuie si sa faca bine. Ceva insa il sminteste in bezna mintii suparate si nu poate sa-si dea seama, nu poate vedea si intelege, si de aia nu pricepe cum de e posibil ca fix acolo in aprinderea rascoalei suparate sa-si piarda credinta, increderea, speranta de reusita si sa simta atunci cum abandonand tradeaza partea buna, voirea buna si smintindu-se loveste la operatie cu trufie spre distrugere si mandrie, exact invers de cum ar fi sa fie vinovatia, adica tzepuitule tzepuitor autotzepuit ce se sminteste mereu, nu vezi ca in nemultumirea furioasa si oarba tradezi si te razbuni, faci invers, in loc sa mantui te certi si agresezi, in loc sa te smeresti te mandresti, in loc sa zidesti darami, in loc sa faci bine faci mult mai rau. Deci ce rost mai are in cazul asta sa te nemultumesti, sa te manii, sa te revolti, sa te rascoli, sa faci circ si scandal, cearta, vrajmaseala, sa tii suparare daca rezultatul atitudinii si actiunii tale sunt mereu mai rele decat raul care era inainte, ce rost are sa te aflii in treaba daca ajungi mai jos si mai chinuit decat erai inainte de nemultumire?

Si parca n-ar fi destul sa agresezi din neputinta smintitoare inversoare setat cu necredinta ca sa fi in contra Domnului si a sfintilor Lui ci mai vrei sa-ti aperi si sa-ti satisfaci si mandria bolborosind rautati si nebunii mari pana la capat si la capat ajungi ciuruit caci nemultumindu-te cu maxima tensiune si energie suparata dai sa te strapungi ca sa te racoresti, dai sa te ciuruiesti sa scapi de presiunile si tensiunile de pe interior ce ies din adanc cu mxima forta si voire ca sa poti si stiind ca nu e voie contra tensiunile si presiunile cresc daca insisti si atunci nemaipuntand tine dreptatea vrei sa cedezi ca sa te descarci, ca sa rasufli cumva, ca sa scapi de situatia in care ai ajuns ca o pocnitoare gata sa pocneasca, sa explodeze si sa se imprastie pe pereti. Te-ai smintit si din slujitor-mantuitor ai ajuns un vrajmas hulitor agresiv, violent, aprins si ambalat la maxim scotand fumuri negre din interiorul persoanei tale interioare a carui cap interior nebun si smintit nu pricepe ca in nemultumire a tradat si s-a smintit prin necredinta deznadajduind si cazand in judecata si razbunare pripita, agresiva, distrugatoare, hulitoare, rea, pentru a satisface dorinta cea rea a blestemului uneltist din noaptea mintii cica vrand sa se implineasca scriptura, ca de acolo ti le iei pe toate dupa stiinta ca sa faci rau si sa le aplici ca la carte, ca sa iasa ispita, caderea si mult rau altora... si fireste ca tu nu-ti dai seama si te crezi, nevinovat, victima vrednica si slujitor bun.

Dar in multumire e si mai mare tradare, cand te multumesti satisfacut in placeri si bucurii. Ai in curte montat si instalat pe suflet, pe sistemele cele mai apropiate si intime din tine ditamai babilonul si esti multumit si bucuros de compania defranata a duhurilor necurate si oculte lumesti, demoni, draci, varcolaci, spirite rele, voci, nebuni dementiali care stau cu tine, pe tine, in tine, colaborand si coabitand ca-ntro familie grozava, ca-ntro haita felitista ce-si da (”dreptate” si ”adevar”) unii altora defapt viitor ”fericit”, ca-ntro fratie si prietenie profitabila, profitoare, relaxata, trandava, comunicational-desfranata vraiste, iar in ochiulul cel drept cu care trebuia sa vezi cinstit realitatea si ce se-ntampla, faptele interioare si exterioare, chiar si cele din vis si inchipuire, tu ai ditamai barna minciunii, orbirii si nedreptatii caci nu asculti de Dumnezeu deloc avand impresia ca tot timpul asculti si crezi... deci cu toate ca esti in casa spanzuratului avand scroafa moarta in cotez ca ai preschimbat-o in pusculitza, cu toate ca stai pe o capitza de bani murdari inconjurat de foarte multe lucruri si produse inutile achizitionate la shopping pe bani grei, tu esti multumit sa stai si sa atipesti la caldurica in pofte si placeri comode, nefacand practic nimic bun pentru mantuirea sufletului tau si al aproapelui, stai asa multumit si tradand in multumirea asta tot asa cum tradezi in nemultumire. Si astfel lucrurile se combina si se completeaza in rau caci simtind presiunile in nemultumire cedezi si abandonezi tot mai des in necredinta si refuzi sa mai lupti de partea buna, cinstita, lepezi ascultarea si-ti alegi sa-ti aperi mandria si trandavia, cedezi puterea, vointa, cedezi si cazi in aplecare, supunere, obedienta, tradare si apoi stai asa repetand aceleasi greseli cu nepasare ca o tradare muncitoare de foarte mare valoare... pieritoare, in sensul ca o patesti tot mai rau doar stand multumit in minciuna ca un tradator ajuns la pensie si nu-ti dai seama.

Pe scurt, setuUu tradeaza fix in nemultumire si in multumire, cand se infurie ca e rau face mai rau Domnului si tuturor suicigandu-se spre mandrie aparandu-i trandavia, respectiv, atunci cand se bucura si se mangaie cu desfranrea duhurilor rele pilindu-se si stand la caldurica in multumirea asta de nimic isi face tot mai bine doar stand si primind, viitor ”fericit”, defapt va fi exact invers, se simte bine crezand ca-si face tot mai bine in multumire... nu adevaratei iubiri ci iubirii de sine egoista si mai ales pacatului pilicios incantand la satisfactii ca sa faci pe placul duhurilor rele, ispite si fapte rele, nebune, sperand ca pacatul daca l-ai slujit nu te va osandi si chinui caci martori sunt dracii si nepocainta lor pe termen lung.

Acolo trebuie sa privesti cu mare atentie in setuUu multumirii si nemultumirii pentru ca sa te vezi cum cedezi necredintei si cum tradezi... in cazul in care vrei sa-ti vezi trufia pentru ca sa te pocaiesti, mai ales de pile, recunoscand cu rusine si umilinta ca e rau ce faci.

Cu timpul, devenind tot mai perspicace in stiutul si vazutul trufiei si patimilor te apuca lucrarea ridicola de a gasi la altii paie si bucatele de paie si de floci in comportamentul crestin si desi tu esti clar cu babilonul in curte si cu tzeapa cat stalpul de telegraf-telefon-radio-cu internet in ochiul cel drept, ai tupeul sa lingusesti ca manelistii ”ce-ti maca-manca-tzi-as-spurcaciunile” si sa ceri foarte politicos: ”frate, parinte, te rog da-mi voie sa-ti scot paiul”.

Deci cum poti fi atat de ipocrit lingusitor libidinos si gretos nerabdator ca in timp ce esti un tradator profesionist in multumire si nemultumire, un felitist mamoniac foarte competent in viclenii uneltiste si propagandiste, avand babilonul in curte si sodoma si gomora instalata in vazduh pana pe sistem, cazand mereu in necredinta si de acolo in dorirea de rau, sa ajungi sa te apuci sa mi si iscodesti, sa ispitesti, sa provoci, sa barfesti, sa te dai mare duhovnic cu tupeu, lucrator de cele sfinte, basculnad si lepadand fratii, devenindu-le brusc vrajmas si parash, acuzandu-i si denigrandu-i pentru un fir mic de pai, pentru un floc mic si subtire cazut, pentru o gresala mica dovedita prin gasirea bucaticii de pai compromitzator in timp ce tu esti in cadere maxima accelerata sau esti complet pierdut, mandru si nepasator, pocnind ca toate pocnitorile ieftine de pe piata, ce se cred fulger ce lumineaza in furtuni?