15. Ci zice, in sfarsit, Sanctitatea Sa ( pag. 9, r. 20 ) , ca Sinodul al Patrulea a toata lumea (pe care din greseala, fireste, il muta de la Calcedon la Cartagina), a strigat dupa citirea epistolei Papei Leon I: "Petru a vorbit astfel prin Leon." Lucrul este adevarat. Dar Sanctitatea Sa nu trebuie sa treaca cu vederea cum si dupa ce fel de cercetare au strigat Parintii nostri ceea ce au strigat in lauda lui Leon. Ci intrucat Sanctitatea Sa, cautand poate a nu inmulti cuvantul, pare a fi lasat afara acest preafolositor lucru, care arata in chip vadit cu cat sta mai presus Sinodul a Toata Lumea nu numai decat Papa, ci inca si decat oricare Sinod al lui, iata vom arata noi catre toti faptul asa cum a fost. Din cei peste sase sute de Parinti adunati la Sinodul de la Calcedon, aproape doua sute, cei mai invatati dintre dansii, au fost insarcinati de Sinod a cerceta si dupa grai si dupa inteles sus-pomenita Epistola a lui Leon; si nu numai atat, ci inca sa dea in scris si sub iscalitura judecata lor asupra ei, de este ori nu ortodoxa. Cele aproape doua sute de judecati si hotarari asupra Epistolei se gasesc indeosebi in adunarea a patra a numitului sfant Sinod, cu vorbiri de felul acesta:
"[i]Maxim al Antiohiei Siriei a zis: Epistola sfantului Leon, Arhiepiscop al Romei celei Imparatesti, se potriveste celor hotarate de catre cei trei sute optsprezece sfinti Parinti de la Niceea si cei o suta cincizeci de la Constantinopol, Noua Roma, si cu credinta infatisata la Efes de preasfintitul Episcop Chiril. Si am iscalit dedesubt.[i]"
Si iarasi:
"Theodorit, preacucernicul Episcop al Chirului: Epistolia preasfintitului Arhiepiscop, Domnia Sa Leon, este deopotriva cu credinta statornicita la Niceea de catre sfintii si fericitii Parinti, si cu Crezul infatisat la Constantinopole de catre cei o suta cincizeci, si cu epistolele fericitului Chiril. Si primind sus-numita epistola, am iscalit dedesubt."
Si asa toti la rand marturisesc: "Epistola se potriveste", "Epistola este intocmai", "Epistola este pe potriva intelesului" si celelalte. Dupa atat de multa si asa de aspra cercetare a asemuirii sale cu sfintele Sinoade de mai inainte, si dupa deplina incredintare asupra dreptei asezari a intelesului sau, si nu doar ca era Epistola Papei, au scos, fara nici o pizmuire, aceasta strigare preavestita, cu care si Sanctitatea Sa acum laudandu-se, se mandreste. Dar daca si Sanctitatea Sa ne-ar fi trimis cuvinte asemenea si intr-un glas cu cele Sapte Sfinte Sinoade a toata lumea de mai inainte, in loc sa se laude cu evlavia inaintasilor sai, cea vestita de inaintasii si Parintii nostri intr-un Sinod a toata lumea, s-ar fi putut lauda pe drept cu propria ortodoxie, vestind adica ale sale bunatati in locul cinstirilor stramosesti. Fie dar incredintat Sanctitatea Sa ca inca si acum, scriindu-ne astfel de lucruri, pe care cercetandu-le si cercandu-le doua sute de parinti, le-ar afla intr-un gand si asemenea cu Sinoadele sus-pomenite, atunci, zicem, va auzi si de la noi pacatosii astazi nu numai "Petru a grait astfel", si orice alta cuvenita cinstire, dar si: "Sarutata fie sfanta mana care a sters lacrimile Bisericii Sobornicesti."
|