Citat:
În prealabil postat de Seraphim7
Da prietene am simțit asta de foarte multe ori, și am întâlnit și trăit cu persoane care au simțit-o mai acut decât mine.
Fiecare o simte în felul său,eu de exemplu o simt în multe feluri,de la simplu fapt că nu-mi găsesc uneori locul in această Lume,la dureri mai colective , existențiale când "mă doare" răutatea, prostia și (auto)distrugerea umanității in general.
Însă sunt persoane cu "dureri" mai concrete,cum ar fi diferite boli, condiții sau probleme de tot felul de naturi.
Iar acestor persoane le este greu sa depășească, să învețe să accepte anumite realități și să găsească persoanele alături de care sa merite să trăiască.
Iarăși mulți nu știm să fim fericiți,nu ne-a spus poate nimeni niciodată o vorbă din inimă sau un cuvânt cald.
Sunt N și N cazuri când oamenii chiar suferă mai ceva decât a constatat Siddhartha Guatama,aka Buddha, când a zis că viața nu-i nimic altceva decât SUFERINȚĂ.
Iar scopul nostru este să ieșim din acesta suferință.
Cine nu suferă este nesimțit,este ignorant,este egoist etc. :))
Uneori sunt și eu "că toți" oamenii în bula mea și mimez o "fericire" de moment, însă în sinea mea știu că n-am motive să fiu fericit, decât când intru in contact cu natura lui Dumnezeu, când pot faca o faptă bună, când evit un păcat etc.
Să cazi prada fericirii lumești este o mare ILUZIE.
Viața lumească și materială este in zadar, dacă o trăiești doar in acest scop terestru.
Însă dacă mai descoperi și altceva înafara de Materie,Moarte, Suferință,Boli, Răutate, Decadență etc....
Atunci merită trăită, tocmai pentru a ieși din acesta murdărie, iad, închisoare, iluzie,pe care o numim in mod eronat " viață"....
|
Suferințele și necazurile, deși greu de înțeles acest lucru, fac parte din viata noastră, pentru a evolua spiritual, pentru a ne ridica sufletește și ulterior trupește.
Sunt de acord cu tine, este enorm de supărător, este enorm de îngrijorător atunci când vedem uneori, umanitatea auto-distrugandu-se, dar, în cele din urma, trebuie sa intelegem faptul ca, putem educa pe cat putem oamenii din jurul nostru, (cum faci tu cu articolele pe care le-ai postat, chiar sunt utile), dar, trebuie conștientizat un lucru: cine va vrea sa evolueze, va evolua la rândul sau, cine nu, este liber sa facă pe cum dorește.
Cat despre observațiile lui Siddhartha Guatama (Buddha) trebuie notat faptul ca deși au fost notate într-un mod ascetic și complet diferit unei vieți cotidiene, acestea au în final o alegorie comuna, și anume: obstacole ce trebuie depășite pentru îmbunătățirea sufletului individului, în mod gradual, cu rabdare, și fără cârtire.
Viața merita trăită la fiecare pas, și orice zi, bună sau mai puțin bună, este într-un final calea spre evoluție, spre o realizare, spre un "mai-bine" în viitor.
Un lucru foarte important ce ne asigura bucuria de fiecare zi a vieții noastre este sa apreciem în primul rand simplitatea ei. Lucru ce pare dificil astăzi, mai ales într-un mediu unde se propaga tot felul de postări, reclame etc. mult prea pompoase și pline de extravagante... dar nu imposibil de realizat. Sa ne bucuram pentru faptul ca ne trezim dimineața liniștiți, ca nu avem probleme grave de sănătate, sa ne bucuram de faptul ca putem fi productivi la locul de munca, sa ne bucuram de existenta unor bune concepte culturale și idei din mintea noastră ce pot dezvolta societatea pe mai departe, sa ne bucuram de buna și activa existenta :)