Citat:
(...)
-pe par. prof. Constantin numindu-l popa (...)
|
Într-un mod întîmplător l-am „etichetat” așa pe așa-zisul „părinte”, „păzitorul farului” cum se mai autointitulează el, însă ulterior, pe baza a ceea ce am aflat, mi-am dat seama că nu este deloc nepotrivită numirea de „popă” pentru Necula în calitatea lui fostă, dacă nu cumva și actuală (și oricum și actuală, că trecutul nu poate fi falsificat așa de ușor cum ar putea crede așa-zisul „părinte”, ca și alți așa-ziși „părinți”, „chiriarhi” și „mitropoliți mai mici” din anturajele lui), anume cea de „belitor de beregate”, după cum a ieșit la lumină și a și fost dovedit, așa cum am menționat și în cursul acestei dezbateri.
Și asta pentru că termenul de popă provine din religia romană, transmițîndu-se probabil „popular” asupra unor noi oficianți religioși, creștini, deși popii în religia romană erau dintre cei mai de jos „clerici”, și semnifica deci o categorie de „clerici” din religia romană, anume pe unii care făceau parte din categoria sacrificatorilor de animale, a „belitorilor de beregate”, și oarecum mai precis popii ar fi fost cei care loveau în cap „victimele” (animalele de sacrificat) probabil pentru a le ameți și pentru a fi astfel mai ușor de supus tăierii gîtului („belirii beregatei”) de către alți „oficianți”, împreună cu care făceau parte din rîndurile sacrificatorilor de animale (adică ale „belitorilor de beregate”).
Citat:
The victimarius was a Roman slave or freedman who helped perform the actual killing and handling of the animal during animal sacrifice. In depictions of Roman animal sacrifice, the victimarius is identifiable by his attire, size, and tools he carries. The presence of the victimarius shows the importance of slaves in Roman religion and in the social hierarchy of the Roman world.
The victimarius was commonly depicted as a shirtless figure, leading the animal — typically a bull, pig, or goat — to the altar in preparation for the sacrifice. Most often the victimarius was pictured with two to three other slaves whose jobs were also to assist in the ritual process. The others are the popa, cultrarius, and a third unnamed individual. The role of the victimarius was to hold the head of the animal down whilst waiting for the stunning of the animal. The popa can be identified by the weapon he carries, typically either a hammer or an axe. In the depictions on Trajan’s column and the sarcophagus of Mantua, popae are clearly visible standing with an axe held above their heads ready to stun the animal. The cultrarius is pictured with a triangular knife and crouched down beneath the head of the animal ready to slit the throat directly after the popa stuns the animal. The third individual is typically a flute player (tibicen) or an attendant holding a jug or bowl to carry a libation.
|
https://en.wikipedia.org/wiki/Victimarius
Citat:
|
The victimarius was an attendant or assistant at a sacrifice who handled the animal. Using a rope, he led the pig, sheep, or bovine that was to serve as the victim to the altar. In depictions of sacrifice, a victimarius called the popa carries a mallet or axe with which to strike the victima. Multiple victimarii are sometimes in attendance; one may hold down the victim's head while the other lands the blow. The victimarius severed the animal's carotid with a ritual knife (culter), and according to depictions was offered a hand towel afterwards by another attendant. He is sometimes shown dressed in an apron (limus). Inscriptions show that most victimarii were freedmen, but literary sources in late antiquity say that the popa was a public slave.
|
https://en.wikipedia.org/wiki/Glossa...on#victimarius
Oarecum corespunzător popii din religia romană veche, avînd în vedere și anumite părți din trecutul așa-zisului „părinte” Neculă, în iudaism era și este
„șoahtărul”, cum ajunsese să i se spună printre români.
Citat:
|
(...) După al Doilea Război Mondial au plecat toți evreii din Buia. Cu toate că numărul lor era destul de redus ei posedau în Buia și o sinagogă. Aceasta era așezată în grădina mare din spatele celor două magazine amintite (...) și anume în partea dinspre deal a grădinii. În centrul satului locuia „șoahterul”, cum îl numeau buienii. El avea funcția de rabin și era răspunzător de pregătirea corespunzătoare a mâncărurilor, (...)
|
https://www.tribuna.ro/stiri/timp-li...re-167204.html
Din CV-ul așa-zisului „Părinte” Neculă:
Citat:
„predare curs și coordonare seminar la disciplina „Precepte religioase în certificarea halal și kosher a alimentelor” (program master, specializarea Controlul și expertiza alimentelor ecologice, halal și kosher)”
https://doctorate.ul...TANTIN_2019.pdf
|
https://forum.softpedia.com/topic/12...ecte-dubioase/